Revista presei – 19.01.2025

TikTok a devenit nefuncțional în SUA, o știre care, la prima vedere, pare să fi alarmat milioane de utilizatori dependenți de platformă.
Dar, dacă privim dintr-o altă perspectivă, această situație ar putea să nu fie deloc o veste rea.

Gândiți-vă cât de mult timp petrec oamenii dând compulsiv cu degetul pe ecran, pierduți într-un șir nesfârșit de videoclipuri scurte, care rareori oferă ceva profund sau memorabil. Acest comportament, deși aparent inofensiv, consumă ore întregi ce ar putea fi folosite pentru activități mai valoroase, cum ar fi învățarea unor lucruri noi, socializarea reală sau chiar relaxarea autentică.

Poate că întreruperea TikTok va reprezenta un moment de respiro, o oportunitate pentru milioane de oameni să-și reconsidere obiceiurile digitale.
Unii dintre aceștia s-ar putea îndrepta către alte forme de divertisment mai constructive – de exemplu, cititul cărților. Lectura oferă ceva ce TikTok nu poate: o conexiune profundă cu ideile, emoțiile și universurile descrise în pagini. În loc să trăiască din mici doze de divertisment instant, utilizatorii ar putea să descopere plăcerea de a se pierde în povești complexe sau de a înțelege idei care le pot schimba perspectiva asupra vieții.

În plus, absența TikTok ar putea încuraja mai multă interacțiune față în față. Oamenii ar putea petrece mai mult timp cu familia, cu prietenii sau pur și simplu explorând lumea reală, în loc să rămână ancorați în lumea virtuală.

Sigur, rețelele sociale au rolul lor în conectare și divertisment, dar când acestea ajung să domine viețile noastre, poate că o pauză forțată nu e deloc un lucru rău.

*

Joe Biden este necăjit acum, când mandatul său a ajuns la final.
Și pe bună dreptate.
Nu este vorba doar despre încheierea unei perioade de patru ani care, probabil, va fi uitată rapid de cei mai mulți.
Problema depășește cu mult persoana unui singur președinte sau bilanțul politic al unei administrații.
Ceea ce vedem astăzi este simptomul unei crize mult mai profunde: sfârșitul unei epoci și al unui sistem care și-a dovedit, fără echivoc, ineficiența și lipsa de viabilitate.

Ultimii ani au scos la lumină fisuri adânci în structura democrației moderne americane, care a fost odată privită ca un model global. Instabilitatea politică, polarizarea extremă, lipsa de soluții reale pentru problemele presante – de la schimbările climatice până la inegalitățile economice – sunt semne că sistemul pe care l-am cunoscut este pe punctul de a se prăbuși.

Joe Biden, ca mulți alți lideri înaintea lui, a încercat să mențină un echilibru precar, însă nu a putut decât să cârpească temporar un mecanism care este fundamental defect. Mandatul său nu va fi amintit pentru reforme îndrăznețe sau schimbări profunde, ci mai degrabă pentru încercarea de a supraviețui în mijlocul unui haos care devine din ce în ce mai greu de controlat.

Sfârșitul acestui mandat simbolizează ceva mai mult decât schimbarea unui președinte.
Este începutul sfârșitului pentru un sistem bazat pe promisiuni nerealizate, pe inegalitate și pe o viziune din ce în ce mai ruptă de realitățile unei lumi interconectate și în continuă transformare.

Societatea americană și, prin extensie, întreaga lume occidentală se confruntă cu un punct de cotitură.
Modelele economice și politice de până acum sunt tot mai incapabile să răspundă provocărilor secolului XXI. În loc să genereze stabilitate și progres, ele produc conflicte, stagnare și dezamăgire.

Joe Biden nu este decât un simbol tranzitoriu al acestui colaps sistemic.
În loc să vedem doar sfârșitul unei președinții, ar trebui să înțelegem că asistăm la un moment istoric de transformare.
Ce va veni după? Răspunsul nu este încă clar, dar este evident că lumea veche nu mai poate continua.
Suntem martorii începutului unui nou capitol, în care vechile structuri fie vor fi înlocuite, fie vor fi reformate radical, pentru a da naștere unui sistem mai echitabil și mai funcțional.

*

Se vorbește mult, în presa acestui sfârșit de săptămână, despre legionari. Și la ce altceva ne-am fi putut aștepta, având în vedere că, timp de 35 de ani, tinerii care astăzi au între 35 și 40 de ani au crescut într-un mediu saturat de îndoctrinare. În școli, în presă, la televizor, li s-au prezentat personaje din trecut – legionari, criminali de război, complicii acestora din lumea politică a acelor vremuri – drept martiri ai neamului și „sfinți ai închisorilor”. Aceste narative false au fost nu doar tolerate, ci promovate, deformând conștiința generațiilor întregi.

Recent, aflăm despre un preot care, profitând de poziția sa într-o școală, a fost acuzat că face propagandă legionară în rândul elevilor. Și cum răspunde școala? Alegând să „nu știe” și să ignore problema.

Problema nu este doar că religia este prezentă în școli, ci că aceasta devine un vehicul pentru ideologii retrograde și periculoase.
În loc să stimuleze gândirea critică, educația este transformată într-o platformă pentru dogme, iar elevii sunt expuși unor concepții care distorsionează realitatea istorică și socială.
Această combinație toxică de religie și propagandă nu formează cetățeni educați, ci indivizi incapabili să analizeze critic informațiile sau să pună sub semnul întrebării ceea ce li se spune.

Soluția imediată este clară: religia trebuie eliminată din școli. Educația ar trebui să fie un spațiu neutru, dedicat cunoașterii științifice, rațiunii și dezvoltării gândirii critice. Doar astfel putem spera să creștem generații capabile să înțeleagă lumea complexă în care trăiesc, fără a fi blocate de prejudecăți sau ideologii depășite.

Dar asta nu este suficient. Adevărul istoric trebuie să fie promovat cu hotărâre și obiectivitate, nu doar în privința istoriei recente, ci și a întregului trecut istoric.
Fie că vorbim despre epoca medievală, despre perioada fanariotă, despre unirea principatelor sau despre regimurile totalitare din secolul XX, toate aceste capitole trebuie prezentate corect, fără idealizări sau falsificări. Elevii au dreptul să înțeleagă nu doar realitățile dure ale trecutului apropiat, ci și contextul larg al istoriei naționale și universale. Doar o astfel de înțelegere poate oferi perspective clare asupra prezentului și lecții valoroase pentru viitor.

Un alt pas necesar este renunțarea la ideea că părinții ar trebui să dicteze structura programei școlare. Deși părinții trebuie să aibă un cuvânt de spus în privința educației copiilor lor, acest cuvânt nu ar trebui să fie determinant. Mulți dintre aceștia perpetuează aceleași mentalități învechite și bigote care au contribuit la situația actuală.
Educația trebuie să fie lăsată în mâinile specialiștilor – pedagogi, istorici, oameni de știință – care pot construi o curriculă modernă, orientată spre viitor. Dacă vrem generații capabile să se adapteze, să inoveze și să gândească critic, trebuie să ne asigurăm că deciziile legate de educație sunt luate pe baza cunoștințelor și expertizei, nu a opiniilor personale sau a dorinței de a conserva tradiții depășite.

***

Discursul de adio al lui Joe Biden, „descusut” de analistul politic Dan Dungaciu: „Necăjit, cinic și incoerent”

Joe Biden a rostit miercuri, 15 ianuarie, ultimul discurs în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii (SUA). Biden a profitat de ocazie pentru a lansa un nou atac la adresa lui Donald Trump și a lui Elon Musk, fără a pronunța numele acestora.

Cine și pentru ce mai are voie să protesteze în România – dress code-ul protestatar al intelectualului „de bine” 

Dacă e să te iei după criteriile „lumii de bine”, la proteste ar trebui să iasă numai cei „îmbrăcați adecvat”, cu „lozinci verificate”, cu „comportament civilizat”, cu studii universitare, cu venit de peste 6.000 de lei net. Și nu cu icoană sau steag tricolor, ci cu o carte subțioară: preferabil – Societatea deschisă și dușmanii ei. Doar că violența și atitudinea lor exprimă exact opusul: devin parte a dușmanilor societății deschise. Pentru că în loc să discute ce îi mână pe acești oameni în piață, ce nemulțumiri au, ce furie îi bântuie, ei îi jignesc și cer interzicerea unei reguli elementare democratice – dreptul și legitimitatea de a protesta. E interzis în Constituție acest drept? Am văzut – horror – cum un fost consilier prezidențial și un intelectual de UBB a cerut arestări, purificări, deratizări, lagăre de reeducare, în numele democrației. Atitudini profund autoritare. De când e ilegal să protestezi? Oare nu avem un cadru legislativ? Au încălcat cu ceva legea acești oameni? Am văzut – m-a șocat limbajul – cum purtătorul de cuvânt al Universității din București folosea cuvinte virulente împotriva miilor de protestatari: „lichele & analfabeți”. Asta e poziția Universității? Ne facem că nu vedem? Noi înțelegem că există multă manipulare și partidele se folosesc de nemulțumirea oamenilor, dar să te adresezi așa unei mase foarte diverse de oameni? Nu e o masă de oameni unitară – acolo aveai de toate. Aveți grijă că s-ar putea să nu vă mai ducă gunoiul, să nu vă mai repare wc-ul, să nu vă mai servească la magazin și să vă înecați în propriul rahat. Voi chiar atât ați înțeles din ce se întâmplă în stradă? Și ce-i nemulțumește pe oameni: de ce au votat cum au votat și li s-a suspendat un drept fără a primi explicații și argumente? Oare chiar ne permitem să ignorăm ce se întâmplă în stradă prin această atitudine de ură și dispreț? Fără purtătorul de cuvânt al Universității nu moare nimeni – nici nu i se simte lipsa dacă pleacă – dar fără omul de la salubritate suntem terminați. Un minim de respect față de ceilalți nu ne-ar strica. Ne plac, nu ne plac – acești oameni sunt cetățenii acestei țări și au dreptul la protest. Sau protestele sunt bune numai când vine alături de noi „lumea bună” cu venituri de peste 2.000 de euro, cu șefi de bancă alături, cu vedete TV quality și intelectuali de mare scenă cu vile în centru și trei subvenții de la stat, cu papion și o carte la rever? Ne plac sau nu ne plac cum gândesc sau se comportă – dreptul la proteste e legitim și avem un cadru legal care reglementează totul. Dreptul la protest nu e dat de mărimea venitului, nivelul de educație sau stilul de vestimentație. Este dat de lege și garantat de Constituție – hai să o respectăm. Și să nu uităm – dacă era după „lumea bună”, Ceaușescu nu pica nici de moarte naturală: tot niște „neisprăviți” au avut tupeul să iasă în stradă. Adică riscă, de obicei, cei ce nu au ce pierde, nu cei ce au ce pierde.

Cătălin Avramescu, candidat la președinție: „Extremismul în România atinge cote alarmante. Școala a fost călcată în picioare”

Cătălin Avramescu, fost ambasador în Finlanda și profesor universitar la Universitatea București, cel care și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din luna mai, a declarat într-un interviu pentru „Adevărul” că cel mai mare pericol pentru România îl reprezintă extremismul.

VIDEO Preot și profesor de religie, propagandă legionară și pro-Călin Georgescu pentru elevi de liceu

Propagandă legionară, pro-Călin Georgescu, pentru elevi. Un incident controversat a avut loc la Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzău, unde un profesor de religie a susținut că interzicerea Mișcării Legionare în România este greșită. Aurelian Damian, preot și profesor, a încercat să prezinte legionarismul într-o lumină favorabilă în fața elevilor, stârnind reacții critice din partea acestora.

Atentatul de la Timișoara care s-a soldat cu 4 morți și 72 de răniți

Legionarii și atentatul de la Timișoara din 1938. Luna noiembrie 1938 a marcat un val de atentate ale legionarilor. Vizate au fost personalități publice declarate indezirabile dar și spații de cultură și relige ale evreilor. Legionarii au dezzlănțuit seria exploziilor. Erau folosite atât grenade cât și legături de dinamită. Primul atenat pe care legionarii l-au comis a fost la Cluj. Pe 2 noiembrie 1938, a fost pusă o bombă în cantina unde mâncau studenții evrei din Cluj. Legionarii au inițiat un atac cu grenade asupra sinagogii din Reșița la 16 noiembrie 1938.

Tot cu o grenadă, legionarii vor ataca și Muzeul Național din Timișoara. Aici, fuseseră găzduiți un grup de actori evrei care formau o trupă de teatru.

Practic, la 26 noiembrie 1938, la Timișoara a fost un atentat îngrozitor. La Teatrul Comunal din Timișoara, se juca un spectacol cu actori evrei. Evident, legionarii au calculat că acolo era public format din evrei. Așadar, s-au decis să arunce două grenade printre spectatorii de la teatru. Bilanțul a fost unul tragic: 4 morți și 72 răniți. 30 de răniți au ajuns în spital în stare gravă.

Ce facem astăzi, 19 ianuarie 2025, în Timișoara?