Nu este bine ca poporul să aleagă pe cineva doar pentru a „da o M@IE mare” politicienilor.
Un vot motivat de frustrare sau dorință de răzbunare împotriva clasei politice nu este altceva decât un semn al lipsei de inteligență. Într-o democrație funcțională, votul ar trebui să fie o alegere informată, bazată pe competență, viziune și capacitatea candidatului de a-și duce la îndeplinire promisiunile, nu un mijloc de a exprima o furie colectivă. Alegerea liderilor dintr-un spirit revanșard poate duce la erori grave, aducând la putere persoane care, în loc să rezolve problemele sistemice, le amplifică.
La fel cum nu este bine să votăm pe cineva doar din simpatie pentru partidul pe care îl susținem.
Simpatia față de un partid nu ar trebui să fie un cec în alb pentru orice candidat al acestuia. Istoria politică abundă în exemple de oameni promovați de partide populare, dar care s-au dovedit complet incompetenți sau, mai grav, dăunători intereselor publice. Fiecare candidat trebuie evaluat individual, cu criterii stricte și raționale, nu pe baza apartenenței politice sau a loialităților noastre emoționale.
De asemenea, nu a fost bine să refuzăm să votăm pe cineva precum Kelemen Hunor doar pentru că este de naționalitate maghiară.
Astfel de prejudecăți sunt profund dăunătoare pentru sănătatea unei democrații. Într-o societate modernă și civilizată, deciziile de vot trebuie să se bazeze pe merit, nu pe criterii etnice, religioase sau culturale. Capacitatea unui candidat de a reprezenta interesele tuturor cetățenilor, indiferent de originea sa, este ceea ce contează cu adevărat. Respingerea unui om capabil pe baza unor stereotipuri înseamnă pierderea unei oportunități de progres.
Un cetățean inteligent nu se mulțumește cu aparențele. El va căuta informații detaliate despre candidați: cine sunt aceștia, ce au realizat, ce soluții oferă pentru problemele actuale. Va compara nu doar promisiunile, ci și înțelepciunea, etica și competențele fiecărui candidat. Abia apoi va alege pe cel mai bun, cel care are cea mai mare șansă de a aduce beneficii reale societății.
Pe de altă parte, ceea ce spune Robert Turcescu pare plauzibil.
Realismul lui Robert Turcescu în analiza viitoarelor alegeri nu poate fi ignorat. Politica românească are o istorie de surprize neplăcute, iar lipsa de educație politică a multor cetățeni continuă să fie exploatată de aceiași actori toxici. Turcescu sugerează un scenariu care, din păcate, are rădăcini adânci în realitatea noastră politică: alegerea unui lider pe baza unor campanii manipulate, bazate pe emoții sau frici, mai degrabă decât pe rațiune.
Dar nu este bine să se întâmple așa.
Nu pentru că se vehiculează idei absurde despre susțineri externe, cum ar fi rușii, TikTok-ul sau Elon Musk. Aceste teorii sunt doar gogorițe menite să distragă atenția de la adevărata problemă.
Problema reală este că unii candidați sunt susținuți de oameni și grupuri care, istoric vorbind, au făcut întotdeauna rău acestui popor. Aceste persoane sau structuri sunt interesate de menținerea puterii și de perpetuarea unui status quo care favorizează corupția, manipularea și lipsa de responsabilitate politică.
Pentru ca să ne meargă bine, nu este suficient să înlocuim un om susținut de structurile toxice cu altul, susținut de aceleași structuri.
O astfel de schimbare este superficială și nu face decât să perpetueze mecanismele care ne-au adus în această situație.
Ceea ce trebuie schimbat cu adevărat este întregul sistem, un sistem care timp de 35 de ani a funcționat mai mult pentru a proteja interesele unui cerc restrâns de privilegiați decât pentru a servi binele comun.
Acest sistem a creat și a menținut legi care favorizează unii în detrimentul altora, consolidând inegalități sociale și economice.
Sub masca democrației, multe decizii au fost luate în beneficiul unor grupuri de interese, ignorând nevoile reale ale cetățenilor.
Schimbarea nu vine din înlocuirea unei figuri politice cu alta, ci din reconfigurarea fundamentală a regulilor jocului.
Este nevoie de „o resetare” a sistemului. Și probabil că asta se va întâmpla în întreaga lume, în următorii câțiva ani.
***
Robert Turcescu a descris situaţia în câteva cuvinte
Crin Antonescu: Nu aş vrea ca societatea să scape de Călin Georgescu printr-o măsură represivă.
Crin Antonescu spune că, din punctul său de vedere, ar fi bine să candideze Călin Georgescu, pentru că nu ar vrea ca societatea românească „să scape” de acesta, care „e un pericol real”, „printr-o măsură…
Alina Mungiu-Pippidi crede că Funeriu este omul serviciilor
Serviciile au ajuns cei mai mari angajatori de forță intelectuală. Candidați pe față lansați de ei, de la dr. Cârstoiu la Daniel Funeriu, sunt promovați pe canalele lor, scrie Alina Mungiu-Pippidi într-o analiză publicată de romaniacurata.ro.
”Sub demagogia populistă că boborul e bun și clasa politică rea, de parcă nu ar fi aleasă de popor (și realeasă, vezi pe Becali, EBA, Piedone sau chiar pe Iohannis, Băsescu), s-a format un sistem de conexiuni prin care serviciile secrete patronează întregi părți din stat, inclusiv întreprinderi, contracte, universități, spitale, reviste literare, pe lângă Parlament și Guvern). În acest sistem care serviciile secrete derulează scheme verticale de patronaj, recrutând politicieni, ziariști, universitari, lideri tineri, procente enorme din universități ca SNSPA sau facultăți de științe politice sau drept. Întrucât au bugete mari (mai ales SRI, dar și ceilalți) și nu sunt controlați de Curtea de Conturi, au ajuns cei mai mari angajatori de forță intelectuală. Candidați pe față lansați de ei, de la dr. Cârstoiu la Daniel Funeriu, sunt promovați pe canalele lor, iar ciocnirile dintre sferele lor de influență au ajuns să țină loc de pluralism adevărat.
Sorin Ioniță, după ce Simonis a recunoscut că PSD a direcționat voturi către George Simion: „Sistemul e gol pe dinăuntru, politizat şi clientelar” / Analistul remarcă și absența Direcţiei de Informaţii a Armatei din CSAT
Analistul Sorin Ioniță, președinte al think tank-ului Expert Forum (EFOR), a reacționat sâmbătă, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook, după ce șeful Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis a spus, într-un dialog cu Marcel…
Un bărbat din Timișoara a murit imediat după ce a fost externat din spital, pe casa scării blocului în care locuia
Un bărbat în vârstă de 75 de ani, care se întorcea acasă după ce a fost externat din spital, a murit pe casa scării blocului în care locuia, după ce i s-a făcut rău și a leșinat, relatează News.ro. Sâmbătă, în jurul orei 01:15, poliţiştii Secţiei 3 Timişoara au fost sesizaţi de către un echipaj SAJ Timiş, cu privire la faptul că un bărbat se află în stare de inconştienţă pe casa scării imobilului de domiciliu din Timişoara.
VIDEO&FOTO Surpriza începutului de an la Timișoara.
Ce facem astăzi, 5 ianuarie 2025, în Timișoara
Astăzi puteți merge la un concert la Târgul de Crăciun, fiind ultima zi când este deschis.
