1695: În Anglia regelui William al III-lea se introduce impozitul pe ferestre, pe care populația învață repede cum să-l ocolească: pur și simplu se zidesc ferestrele cu cărămizi. De precizat că fiscul ia în calcul pentru plată numai geamurile dinspre stradă. Proprietarii se vor adapta situației, folosind la maximum curțile interioare și grădinile. Taxa pe ochiul de geam a fost abrogată în 1851.
1805: Ultima zi de valabilitate a calendarului Revoluției Franceze.
1879: Thomas Edison a făcut prima demonstrație publică a modului de funcționare a primei lămpi electrice.
1916: Are loc cel mai grav accident feroviar din România – Catastrofa feroviară de la Ciurea – soldată cu peste 1000 de morți.
Un convoi militar (trenul de etapă E-1) constituit dintr-o garnitură de 26 de vagoane părăsise orașul Galați, după ce Brăila fusese ocupată de trupele germane, și se deplasa spre Iași. Vagoanele erau neîncăpătoare pentru numărul mare de soldați, români și ruși, și de civili refugiați din teritoriile ocupate de armatele lui von Mackensen, estimările ulterioare considerând că aproximativ 1.000 de pasageri călătoreau cu acest tren militar. Un mare număr de persoane călătoreau pe acoperișurile vagoanelor sau pe scări și între tampoanele de legătură.[1]
De-a lungul traseului Bârlad-Iași, trenul s-a oprit de câteva ori pentru a se reaproviziona cu lemne din cauza lipsei cărbunilor.
Trenul a ajuns în gara Bârnova în noaptea dintre 30/31 decembrie 1916 (stil vechi). După ce frânele cu aer de tip Westinghouse(en)[traduceți] au fost reverificate și nu au semnalat probleme de funcționare (o primă verificare fiind deja făcută la Bălteni), trenul, tractat de două locomotive, a plecat în direcția Iași la ora 1 am.
Porțiunea de cale ferată dintre Bârnova și Ciurea prezintă o pantă deosebit de importantă. În timpul coborârii pantei mecanicii primei locomotive au încercat să frâneze pentru a reduce viteza însă frânele de contrapresiune ale vagoanelor nu au funcționat. 23 dintre vagoane fiind echipate cu frâne de mână, ei au lansat semnale acustice către controlorii din vagoane pentru a le acționa, însă, din cauza aglomerării, controlorii nu au putut ajunge la ele.
Recepționând semnalele lansate de mecanicii locomotivei, angajații căilor ferate din stația Ciurea au activat un macaz astfel încât trenul să intre pe linia 2 și să se evite coliziunea cu vagoanele cu păcură care staționau pe linia 1. Din cauza vitezei foarte mari și unghiului mare de cotire doar locomotiva și încă un vagon au reușit să treacă pe linia 2; dintre celelalte vagoane, cu excepția a doar două care au rămas pe linie, restul au deraiat. Se pare că cel puțin unul dintre vagoane s-a ciocnit de cisternele de combustibil declanșând o explozie și un incendiu enorm.
În acest accident feroviar și-au pierdut viața aproximativ 1.000 de persoane. Trupurile extrase dintre resturile de metal contorsionat ale garniturii au fost depuse în gara Ciurea; în ciuda numeroaselor apeluri pentru identificarea victimelor, doar foarte puține au fost identificate. Victimele au fost inhumate într-o groapă comună uriașă situată la aproape 500 de metri de gară, mormântul existând și în ziua de astăzi. În accident a pierit Vasile Cantacuzino, locotenent în armata română, fiul lui Matei B. Cantacuzino și a fost rănit istoricul Vasile Pârvan.
Pentru a nu demoraliza și mai mult populația, deja încercată de mersul nefavorabil al războiului, guvernul a controlat și limitat răspândirea detaliilor legate de importanța dezastrului de la Ciurea în presa vremii.
1925: Consiliul de Coroană a ratificat renunțarea prințului Carol al II–lea la succesiunea tronului în favoarea fiului său, Mihai de Hohenzollern. Carol al II–lea s–a stabilit în Franța, sub numele de Carol Caraiman.
Carol al II-lea al României a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Carol a fost primul născut al regelui Ferdinand I al României și al soției sale, regina Maria, dobândind prin naștere titlul de Principe de Hohenzollern-Sigmaringen (transformat mai târziu de Ferdinand în Principe al României). După accederea la tron a părinților săi a devenit Principele moștenitor Carol al României. S-a remarcat, în timpul Primului Război Mondial, prin dezertarea din armată și căsătoria ilegală cu Ioana Lambrino, ceea ce a avut drept urmare două renunțări la tron, neacceptate de tatăl său. După dizolvarea acestui mariaj, a făcut o lungă călătorie în jurul lumii, la capătul căreia a cunoscut-o pe principesa Elena a Greciei, cu care s-a căsătorit în martie 1921, cuplul având un copil, pe principele Mihai. Carol și-a părăsit familia și a rămas în străinătate în decembrie 1925, renunțând din nou la tron și trăind în Franța cu Elena Lupescu, sub numele de Carol Caraiman. Mihai a moștenit tronul, în urma decesului Regelui Ferdinand I, în 1927.
1936: A fost descoperit cortizonul de către biochimistul american John Cowdery Kendall (Premiul Nobel pentru Chimie, 1962).
Cortizonul este un hormon steroid natural produs de glandele suprarenale, având un rol esențial în reglarea răspunsului organismului la stres, a metabolismului și a inflamației. Descoperirea sa a fost rezultatul unor cercetări minuțioase în domeniul endocrinologiei, fiind o contribuție semnificativă la înțelegerea mecanismelor biologice complexe ale corpului uman.
Deși Kendall nu a fost singur în această aventură științifică – lucrând alături de colegi și contemporani implicați în studierea hormonilor suprarenali – meritul său constă în izolarea și caracterizarea cortizonului, deschizând drumul pentru utilizarea sa terapeutică. În anii următori, cortizonul a început să fie sintetizat și utilizat în tratarea unor afecțiuni precum artrita reumatoidă, lupusul, astmul și diverse boli alergice.
Pentru această descoperire fundamentală, Kendall a fost recompensat în 1950 cu Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împărțit cu Philip Hench și Tadeus Reichstein, colegii săi care au contribuit la dezvoltarea utilizării clinice a cortizonului.
1938: Celebrul test cu fiolă, efectuat pentru depistarea șoferilor aflați în stare de ebrietate, a fost introdus, pentru prima dată, în Indianapolis (SUA).
1946: Președintele SUA, Harry Truman declară oficial sfârșitul celui de–al Doilea Război Mondial.
1956: Oficial, TVR transmite prima emisiune de televiziune din România.
Televiziunea Română a început să emită pe data de 31 decembrie 1956. Totul a început cu primul Revelion televizat, din anul 1957, care a fost transmis de TVR dintr-un studiou improvizat din strada Moliere. Atunci, Televiziunea Română avea aproximativ 150 de angajaţi şi un singur car de reportaj.
„Cu prilejul Anului Nou, vă urăm «La mulţi ani!». Permiteţi-ne să vă oferim în dar un program din cântecele şi jocurile noastre româneşti. Ridicăm paharul în sănătatea voastră! Pentru pacea şi fericirea noastră, a tuturor!” a fost mesajul cu care Cleo Stieber, una dintre primele crainice ale TVR, a deschis atunci programul pentru Revelionul 1957.
Au cântat atunci Mihaela Cotaru, Luigi Ionescu și Orchestra de Estradă a Radiodifuziunii Române, dirijată de Sile Dinicu.
1989: Este abolită pedeapsa cu moartea pe teritoriul României.
1992: Cehoslovacia se dizolvă. Rezultatul este formarea a două state independente: Republica Cehă, cu capitala la Praga și Slovacia cu capitala la Bratislava.
1999: Președintele Federației Ruse, Boris Elțin, a demisionat și l-a numit pe Vladimir Putin ca președinte interimar.
2004: Inaugurarea clădirii Taipei 101, cea mai înaltă clădire din lume la acea vreme, având o înălțime de 509 metri.
2020: Programul software, Adobe Flash Player, a încetat să mai funcționeze.
Dacă îți place cum scriem și vrei să susții jurnalismul local independent, abonează-te cu 5 euro prin Patreon. Abonații primesc pe email, în premieră, cele mai bune știri din Timișoara.
Prin Patreon:
