Cum au ajuns alegătorii tineri să susțină partidele de extremă dreaptă în tot mai multe țări din Europa?
Mărturisesc că nu am citit decât titlul articolului.
Dar cred că explicația nu este foarte complicată.
În primul rând de vină este demonizarea stângii.
Să nu uităm că avem deja câteva generații care au fost educate că stânga înseamnă Rusia lui Stalin, sau anii ’80 la noi, sau chiar administrația Biden.
Aceleași generații au crescut cu filme în care Rambo se lupta cu un comunist mare și blond, adică cu un om de stânga. Sau cu jocuri în care întotdeauna dușmanul avea o stea roșie pe căciulă.
Și s-a ajuns la un paradox:
Avem tineri care, pentru că habar nu au despre ce înseamnă dreapta sau stânga, se declară de dreapta dar cer măsuri de stânga.
De exemplu, citeam aseară pe pagina unui cunoscut blogger că ar dori ca patronii să împartă „profiturile exorbitante” cu angajații. Ceea ce nu e o măsură de dreapta ci una de stânga, chiar de extremă stângă.
Sau, într-o lume de dreapta, școala, peste nivelul obligatoriu, ar trebui să fie plătită. Pentru că asta înseamnă dreapta, dacă cineva face o investiție, în școală de exemplu, este normal să obțină un profit din banii investiți în asta. Totuși, o mulțime de tineri care condamnă „stânga” se impotrivesc acestei idei, sau cel puțin așa rezultă din comentariile de pe același blog. Ei ar dori să facă o școală pe banii statului, adică nu ai lor, iar după aceea să plece în lumea largă ca să valorifice ce au învățat pentru o leafă mai mare.
Puteam observa această inconsecvență chiar și la majoritatea angajaților statului, pe de o parte declară că „nu mai vrem comunism” iar pe altă parte fac greve pentru creșterea salariilor sau doresc tot felul de avantaje, lucruri care sunt caracteristice stângii.
De fapt, trăim într-o lume în care se dorește meritocrație și măsuri de dreapta, dar numai pentru toți ceilalți, pentru noi dorim să ni se dea. Locuri de muncă garantate pe viață, măriri de salariu pentru că firma ne învață să facem lucruri pe care ar fi trebuit să le știm în momentul angajării, scutiri de impozite, sporuri pentru că mergem la serviciu, spor pentru că lucrăm la calculator sau facem câte o copie xerox sau pentru că avem un telefon în buzunar.
Pentru că ceea ce se dorește sunt măsuri de stânga pe care un sistem de dreapta nu le poate oferi, se caută motive pentru care acest lucru nu se poate face.
Nu o să spună nimeni că un sistem de dreapta nu va oferi niciodată, de exemplu, locuințe gratuite. Așa că se ajunge la justificări. Nu putem oferi locuri de muncă pentru că uite, orașul este plin de pakistanezi care vă fură aceste locuri de muncă. Sau, noi v-am da, dar uite că evreii au pus mâna pe economia mondială și nu ne lasă. Sau ungurii care își fac lobby la Casa Albă sunt de vină.
Și culmea, extremiștii de dreapta fac promisiuni de stânga, „dacă vom veni la putere vom da locuințe gratuite tinerilor, școala va fi și ea gratuită iar sistemul medical va fi cu zece clase peste cel din Cuba”.
Iar majoritatea alegătorilor nu realizează că măsurile de stânga nu pot fi realizate decât cu politici de stânga, în nici un caz nu vei putea construi, de exemplu, locuințe gratuite din donațiile celor de dreapta care fac parte din Lyons Club. Așa ceva poți face numai dacă statul implementează politici de stânga, să investească în construcția de locuințe urmând să-și recupereze banii într-o perioadă de câteva zeci de ani din chiriile percepute de la locatari. La fel se întâmplă și în cazul energiei electrice, al salariilor și în orice alt domeniu.
Marius Oprea spune și el ceva asemănător, dar abordează problema din alt unghi.
Avem o mulțime de oameni de dreapta, tineri sau mai puțin tineri întreprinzători de succes, tineri merituoși care au făcut școli în străinătate și acum au venit să ne împărtășească ce au învățat.
Dar, puneți-vă o întrebare simplă: dacă acei tineri ar fi fost niște copii săraci de la țară, ar mai fi putut ei să meargă la America sau la Oxford să facă școlile alea?
Dacă tânărul întreprinzător nu ar fi fost copil de nomenclaturist din perioada de dinainte de ’89, ar mai fi avut el milionul ăla pe care l-a învestit într-o afacere care ulterior i-a adus multe alte milioane?
În nici un caz.
De fapt, tinerii ăștia frumoși de dreapta care acum au pretenția că sunt frumoși, cinstiți și meritocrați au ajuns ce au ajuns, în marea lor majoritate, pentru că au profitat de corupția și necinstea părinților lor.
Ia imaginați-vă cum ar fi fost țara asta dacă în ziua de 23 Decembrie 1989 Ion Iliescu ar fi dat un decret în care să fi spus că începând cu acel moment sutele de lei nu mai sunt albastre ci verzi, iar banii vechi se schimbă doar în limita a, să spunem, 6000 de lei/persoană.
***
Cum au ajuns alegătorii tineri să susțină partidele de extremă dreaptă în mai multe țări din Europa
Cercetătorii și politologii citați de The Guardian spun că nu toți alegătorii extremiștilor din Olanda, Franța sau Austria sunt xenofobi, unii fiind doar îngrijorați de greutățile economice, atrași de factorul „cool” al nefrecventabililor politicii și liniștiți de faptul că aceștia au fost în cele din urmă normalizați. Strategia partidelor din mainstream, după cum a sugerat recent revista Foreign Policy, a contribuit la sporirea sprijinului pentru extremiști.
Electoratul uită repede că după fiecare scrutin este trecut pe bancheta din spate și este lăsat să vorbească singur, în timp ce aleșii își văd liniștiți de afacerile lor.
Premierul României a precizat, într-un interviu dat înainte de plecarea în SUA, că achiziția vaccinurilor anti-COVID nu a fost cea mai mare problemă din timpul pandemiei, ci faptul că au fost spitale închise, iar persoanele care aveau nevoie de asistență medicală nu au beneficiat de acest lucru.
Obiectivul stabilit pentru anul 2022 privind creșterea puterii instalate în noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile (+ 1.816 MW) nu a fost atins decât în proporție de 0,64%, nerealizarea acestuia având un efect negativ asupra nivelului producției de energie electrică.
Primul tren electric produs de Alstom a intrat în România pe la Curtici
Rama electrică Alstom Coradia Stream achiziționată de ARF – Autoritatea pentru Reformă Feroviară a ajuns la Curtici, anunță secretarul de stat în Ministerul Transportutilor, Ionuț Săvoiu.
FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Istoria Securităţii, pe înţelesul tuturor
Am citit recent o ştire despre o postare a judecătoarei Dana Gârbovan, despre soarta tragică a făuritorilor Unirii, după instaurarea comunismului. Las la o parte faptul că dînsa reia, fără să citeze, afirmaţii din articole ale subsemnatului, fără să le citeze, pentru că m-am ocupat o lungă perioadă de soarta sub comnism a ”făuritorilor Unirii” într-un adevărat serial la MEDIAFAX. pentru că e mai important subiectul – adică, faptul că Securitatea i-a persecutat cu o singură excepţie (dr. Petru Groza) pe toţi delegaţii de la Alba Iulia, care mai trăiau după 6 martie 1945. Astăzi, urmaşii acelor autori ai unor fapte oribile, care au dus la moartea în închisori şi lagăre a elitei politice şi intelectuale a României Mari se declară cei mai mari patrioţi ai ţării şi nu se sfiesc să depună coroane, sau să participle la festivităţi de Ziua Unirii, în uniforme de gală. Sub care se văd epoleţii Securităţii.
În 1951, regimul comunist din România punea în aplicare o acțiune uriașă de deportare din zona Banatului, una dintre marile tragedii umane ale țării. Au fost dislocate aproximativ 44.000 de persoane, dintr-un total de 60.000 de persoane strămutate în timpul primei perioade a comunismului românesc.
Ce facem astăzi, 4 decembrie 2023, în Timișoara?
Luni puteți să vă bucurați de activități la târgul de Crăciun sau de un spectacol de teatru.
