La asta duce corupția la nivel înalt, o firmă privată dă în judecată o țară pentru că aceasta nu dorește să cumpere niște produse de care nu are nevoie.
Și nu este numai cazul Poloniei, și noi, românii, va trebui să plătim niște vaccinuri de care nu avem nevoie, despre care nici nu prea știm dacă sunt bune sau rele. După care va trebui să le neutralizam. Adică alți bani, mulți, altă distracție.
De fapt aici este problema noastră, nu că nu avem e-factura pentru a combate corupția, nu că buticarul nu a bătut pe casă un bon pentru o pungă de cipsuri și o cola, ci corupția la nivel de stat. Plătim vaccinuri pe care apoi le distrugem, cumpărăm arme de care nu avem nevoie, de fapt nu prea le primim nici pe alea chiar dacă le-am plătit deja, dăm subvenții din care apoi nu rezultă nimic pentru că atât carnea subvenționată cât și roșiile și ce mai mâncăm sunt importate din afară, subvenționăm un învățământ de proastă calitate, o medicină în care doctorii fac propagandă împotriva tratamentelor cu antibiotice și multe altele.
Ia să facă cineva o socoată, cu întreprinderile acelea care au primit fonduri, pentru studenți, pentru start-up sau cum se numeau, să vedem ce a mai rămas din locurile alea de muncă și cât și-au adus contribuția la economia națională firmele alea. S-ar constata că totul a fost o imensă risipă din banii contribuabililor.
Ce s-ar mai putea face?
Păi s-ar putea.
Statele care se consideră prejudiciate, Polonia, România și care or mai fi ar trebui să deschidă procese penale în primul rând complicilor locali ai celor care sunt vinovați de toată povestea asta cu vaccinurile, inclusiv împotriva medicilor sau ziariștilor care ne îndobitoceau zilnic cu vaccinarea.
După care să se facă un proces colectiv împotriva Comisiei Europene și a șefilor acestei instituții.
Iar în final, când se stabilesc vinovățiile, toată pegra asta medical-farmaceutică să înfunde pușcăriile și să plătească pagubele din banii proprii.
Visez și eu la cai verzi pe pereți, vorba celor din Dilema.
Există o lege, a „Mobilității Urbane” care obligă orașele, inclusiv Timișoara, să facă ceva. Să facă de fapt lucrurile despre care tot vorbim noi aici, benzi speciale pentru transportul în comun, limitarea traficului auto în orașe și tot felul de alte lucruri interesante care în final ar avea efecte pozitive.
Și lucrurile astea trebuie făcute destul de repede, începând cu 2025.
Eu când scriam că ar trebui făcute lucrurile acestea, nu știam de legea asta, spuneam că trebuie făcute pentru că este logic că trebuie făcute, nu e nevoie de nici o lege ca administrația să facă lucruri de bun simț. Ca și voi, am aflat acum despre legea asta.
Dar autoritățile cred că știau de ea, că de aceea sunt autorități, ca să cunoască legile.
Și mă întreb, în condițiile în care o mulțime de străzi sunt reamenajate, pe bani mulți, oare se ține cont că peste un an va trebui să respectăm anumite condiții?
Ceea ce se face acum va permite să avem acele benzi speciale, sau infrastructura care să limiteze traficul auto și ce mai trebuie făcut? Nu cred. Eu merg mult pe jos, cam 11 km zilnic și pot să vă spun că Timișoara nu este un oraș pentru pietoni.
Deocamdată se face cum știm noi din „epoca automobilului”, că poate la anul oricum nu o să mai câștigăm alegerile.
Cei de la Dilema au observat că au îmbătrânit, că au apucat vremea când copiii mâncau dude de pe jos.
Îmi povestea o rudă care este educatoare, că la un moment dat le-a permis copiilor să mănânce niște prune dintr-un copac ce se află în curtea grădiniței. A fost o tragedie, a doua zi au venit niște părinți scandalizați, vai, dar ea nu știe că prunele din copac nu sunt comestibile? Că numai prunele din supermarket sunt recomandate.
Am mâncat și eu dude de pe jos în copilărie, ceea ce înseamnă că sunt și eu bătrân. De fapt mănânc și acum, doar că nu le mai culeg de pe jos, ceea ce înseamnă că nu am îmbătrânit chiar atât de tare. Dar, pe străzile pe care circul mai des mă cunosc toți duzii, și știu unde sunt smochinii, prunii și corcodușii.
Tot în Dilema, ziar scris de oameni în vârstă, se pomenește despre avantajele cititului în comparație cu privitul la televizor.
De fapt nu mai e nici privitul ăla la televizor marele pericol, de fiecare dată când circul cu troleibuzul văd tineri care „scrollează” compulsiv ceva pe telefoane. Din câte am văzut nu e text acolo. Televiziunea adevărată barem te obliga să te concentrezi cât de cât la un film sau ceva, dar acum creierul este prăjit mult mai rapid, scroll pe pozele alea, că e mai greu cu cititul, filmulețe de maxim câteva secunde și când ai ceva de spus, pui o poză din aia cu o inimioară, sau cu copilul ăla gras care râde, sau ceva de genul ăsta.
Și dacă avem ceva de scris, ca să părem intelectuali, în întrebăm pe un inteligență artificială. Iar ăla dacă știe, ne spune ce știe, iar dacă nu știe, ne va spune o poveste frumoasă care nu are nicio legătură cu realitatea.
Și astfel la prostiile cu „Tezaurul Dacic Cloșca cu puii de aur”, sau „Decebalvs Per Scorilo”, „Tăblițele de la Tărtăria” sau “Monumentul ostașului sovietic” se vor adăuga alte noi și patriotice tâmpenii pe care viitoarele generații le vor lua de bune.
Beneficiarii „Casa Verde” încep să observe că una li s-a promis și alta primesc.
Li se promisese de către firmele care vând instalații solare un minunat sistem în care seara consumi ce ai produs ziua, adică de pe bateriile încărcate, iar ziua când e soare contorul începe să se învârtă invers. Și uite o oportunitate minunată de a face niște bani nemunciți. În loc să dai, o să vină odată pe lună casierul de la ENEL să-ți aducă niște bănuți.
Ideea de a-ți produce propria energie e minunată și chiar funcționează, doar că toată povestea nu funcționează chiar așa. Banii adevărați i-au făcut cei care au vândut panourile alea și cei care le-au făcut reclamă. Și o să mai facă și alții când bateriile alea vor trebui să fie înlocuite, sau când captatoarele alea vor fi acoperite de praful și mizeria degajată de mașinile din oraș și trebuie curățate.
Rareș Bogdan amenință Austria pentru că nu suntem primiți în Schengen.
Părerea mea este că Austria nu are nici o legătură, a fost Olanda, acum este Austria, data viitoare va fi Germania sau altcineva.
Mă uit pe o hartă a Europei, și a spațiului Schengen, aproape că poți să trasezi o linie dreaptă de la nord la sud a acestui spațiu. La vest de linie ar fi doar Banatul și partea de vest a Crișanei.
Adică în vest sunt țările cât de cât funcționale, iar la est sunt țările cu SRI-ști care vând secrete de stat, avocați și executori judecătorești care nu sunt decât niște escroci ordinari, vameși corupți și jandarmi traficanți de droguri care-și cumpără berbeci inteligenți, călugării care îi omoară pe cei din spitalele de psihiatrie cu pești stricați, generali care povestesc la televizor cum se pensează și gherțoi care se duc la piață cu Rolexul pe mână. Să nu se înțeleagă că noi, aici în Banat, am fi mai breji, ajunge să mă uit la comentariile de pe Facebook ca să constat acest lucru.
***
După 48 de zile de lupte soldate cu mii de morți și răniți, Israel și Hamas au încheiat un acord de încetare temporară a focului pentru 4 zile. Un acord intermediat de Qatar între Israel și Hamas, care implică schimbul de ostatici și o încetare temporară a focului, este deocamdată pus în așteptare, potrivit oficialilor israelieni. Acordul urma să intre în vigoare joi la ora 10.00, dar nu e sigur dacă va intra în vigoare la ora stabilită.
Pfizer a dat Polonia în judecată pentru refuzul de a primi și achita vaccinuri anti-covid
Gigantul farmaceutic american Pfizer a dat în judecată guvernul polonez pentru plăți considerate restante pentru vaccinul COVID-19, potrivit Gazeta Prawna. Pfizer cere Poloniei 1,37 miliarde euro. Procesul a fost intentat la o instanță din Bruxelles – acordul a fost semnat de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că este supus legislației belgiene.
Orașele noastre, în special marile municipii din România, au început să se confrunte în ultimii ani cu efectele unei motorizări a deplasărilor individuale excesive. Ambuteiaje sunt din ce în ce mai mari și mai frecvente, iar trotuarele și spațiile verzi le găsim ocupate de mașini. În cartiere nu mai este atât de sigur să îți lași copiii să se joace în aer liber. Cât despre poluare, nu doar că este semnalată de senzorii pentru calitatea aerului, ci se simte în atmosferă în special la orele de vârf. Pierdem săptămânal multe ore din cea mai importantă resursă de care dispunem: timpul. Iar pe acesta nu ni-l va da nimeni înapoi.
De ce ar trebui să ne intereseze mobilitatea urbană
Dacă problemele ce țin de calitatea vieții zilnice nu ridică suficiente sprâncene, trebuie să luăm în calcul că provocările enumerate mai sus vin la pachet cu un impact economic considerabil. Ce-i drept, un impact greu de cuantificat din cauza lipsei datelor la nivelul autorităților centrale și locale, dar existente și palpabile. Ambuteiajele duc la timp pierdut și o stare de bine care afectează productivitatea muncii și viața socială. Spațiul public blocat de cele mai multe ori în mod gratuit de mașini nu are nicio altă funcțiune socială și economică benefică locuitorilor. Siguranța rutieră precară favorizează producerea de victime și daune materiale care pune la plată atât indivizii, cât și statul. Poluarea mediului înconjurător este un declanșator pentru boli care trebuie tratate și asta știm că se face cu mulți bani publici și privați.
Plus timpul pierdut, iar acum știu că mă repet, însă perioada din viața noastră pe care o petrecem în mașini pentru a ajunge la școală, la muncă sau pe unde avem treabă este una considerabilă. Calculați orele zilnice, înmulțiți cu săptămânile dintr-un an, calculați la scara a zece ani și vă veți speria când veți avea în față perioada uriașă pe care o puteți dedica familiei, unui sport, unui proiect nou sau pur și simplu statului degeaba, somnului, relaxatului, că avem nevoie și de ele ca să trăim în armonie.
Trei pacienţi de la Spitalul de Psihiatrie Murgeni, judeţul Vaslui, au murit şi un altul este în stare gravă, după ce toţi cei internaţi au mâncat alimente pe bază de peşte, oferite de o mănăstire, anunţă Ministerul Sănătăţii. Alţi 27 de pacienţi sunt transferaţi la Spitalul din Bârlad. La Spitalul din Murgeni sunt internate peste o sută de persoane.
Sărăcia în rândul copiilor și surzenia politicienilor
Mortalitatea în rândul copiilor situează România pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată de două ori mai mare decât media UE.
Istoria are ticul nervos să se repete
O idee comună stupidă este „Nu se poate ,domle”, istoria nu se repetă. Dimpotrivă, istoria are ticul nervos să se repete, oricât de groaznic a fost ce s-a întâmplat în trecut, ba, uneori, și mai abitir.
O altă idee comună stupidă este „Românii sunt un popor primitor, blând, vesel și tolerant”. În urmă cu nu prea multe decenii, poporul român a fost, în majoritate, respingător, antiuman, omorâtor. Nu peste multă vreme, o să vedem din nou cine suntem, dincolo de închipuirile pe care ni le vindem nouă înșine.
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
Executorul judecătoresc Anton Casagranda și avocatul Alexandru Păun se „agățau” de o așa-zisă lipsă de competență a DNA în instrumentarea dosarului lor de abuz în serviciu și spălare de bani pentru a scăpa de acuzații. Cei doi au fost trimiși în judecată după ce și-au „tras” ilegal din conturile unui bărbat aproximativ 4 milioane de lei.
Fosta purtătoare de cuvânt a Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, prinsă cu droguri în poșetă, a declarat că drogurile sunt ale unei prietene și „nu are absolut nicio vină”.
Un acord de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul Tribunalului Militar București cu un colonel SRI acuzat că a divulgat secrete de stat și a deținut documente secrete a fost respins de Tribunalul București pentru că pedeapsa de opt luni închisoare cu suspendare a fost considerată prea blândă.
Procurorii DNA fac, miercuri, mai multe percheziții în județul Iași, una dintre descinderi fiind la Vama Sculeni. Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că ar fi vizați vameși și polițiști de frontieră suspectați că ar fi luat mită pentru a permite trecerea, fără controale, a unor mașini cu mărfuri din Republica Moldova.
Unsprezece percheziții au loc miercuri dimineață în sectorul 1 al Capitalei, iar zece persoane vor fi duse la audieri într-un dosar de cămătărie în care prejudiciul estimat depășește un milion de euro.
Beneficiarii programului Casa Verde au pierdut 12 milioane de euro în cele două luni în care programul a fost blocat, consumatorii fiind afectați că nu au putut să instaleze panouri solare din timp pentru a scăpa de grija facturilor la energie electrică în această iarnă, potrivit Kilowat, una dintre companiile de instalare și consultanță în domeniul fotovoltaicelor.
Goana după vizele de flotant, un fenomen care s-a extins la nivel național și ia amploare înainte de demararea înscrierilor la grădiniță și la școală, ar putea să devină inutilă părinților care se dau peste cap să își înscrie copiii la o unitate de învățământ bine cotată. Potrivit unui proiect de lege pus marți în dezbatere la Parlament, înscrierea copiilor în învăţământul preşcolar şi primar nu se va mai face după reşedinţa (fictivă) a părinţilor, ci după domiciliu.
Nu ești ceea ce conduci, ci conduci ceea ce ai vrea să fii. (Foto: Cosmin Enache/ Inquam Photos)
Ruben Lațcău vrea să mărească taxele de eliberare a autovehiculelor ridicate de TimPark
Taxe mai mari de plătit de către proprietarii de vehicule care au fost ridicate de pe străzile Timișoarei pentru că nu ar mai fi fost mutate de pe locul de parcare de mai mult timp, este măsura prin care viceprimarul Ruben Lațcău dorește să găsească noi locuri de parcare în oraș. Propunerea va fi înaintată la vot consilierilor locali și vine după ce viceprimarul spune că într-o singură zi a eliberat nu mai puțin de 13 locuri de parcare cu ajutorul autoutilitarelor speciale ale serviciului TimPark.
Luna decembrie aduce la Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely Timișoara două evenimente importante: o premieră absolută și un spectacol ce va marca aniversarea de 70 de ani a instituției.
Spectacolul „1978” în regia lui Tomi Janežič va avea loc în premieră joi, 7 decembrie, ora 15:00 la fosta Facultate de Hidrotehnică a Universității Politehnica, iar următoarele două reprezentații vor avea loc în 8 și 10 decembrie, ora 15:00.
La moartea profesorului Ioan Dorel Branea
