Temperatura aerului va ajunge la 28°C. Vânt ușor și variabil. Cer însorit.
Pe o scară de la 1 la 10, nota pe care o primește astăzi calitatea aerului este 5.
Cine e curios să vadă calitatea aerului în timp real poate să dea oricând un click aici sau aici sau aici.
Cursul BNR valabil pentru astăzi este 4.9644/Euro, 4.5478/USD, 5.0727/CHF și 5.7505/GBP.
E-Distribuție anunță că astăzi se va întrerupe distribuția energiei electrice la JOMO TERMOHOLDING SRL – str. Sulina nr.22, GOLD DUAL IMOBILIARE SRL – str.Sulina nr.15, LIDL – str. N. Andreescu 40, Agronomiei (p), Lamaitei (p), N.Andreescu (p), C-tin Daniel (p), Pacii (p), Octav Bancila (p), Ardealului (p), C-tin Silvestri (p), Ion Romanu (p), George Georgescu (p), Anton Bacalbasa (p)
Ce s-a întâmplat în 30 iunie
1859: Acrobatul francez Charles Blondin a traversat cascada Niagara, mergând pe o funie.
1905: Albert Einstein publică lucrarea „Asupra electrodinamicii corpurilor în mișcare”, cunoscută astăzi ca teoria relativității.
1908: Are loc fenomenul Tunguska în Siberia.
Fenomenul Tunguska, sau Explozia de la Tunguska (în spațiul rus relatat ca Meteoritul de la Tunguska sau Meteoroidul de la Tunguska) a fost o explozie puternică, care a avut loc în apropiere de Râul Podkamennaia Tunguska (rusă Подкаменная Тунгуска), în ceea ce este numit acum Ținutul Krasnoiarsk (rusă Красноярский Край) în Rusia, la ora Greenwich 00:13:35 (ora locală 07:14) în data de 30 iunie 1908 (17 iunie, conform calendarului iulian, timpul local în uz).[1][2][3]
Explozia se crede că a fost cauzată de un meteorit, de un asteroid sau de un fragment de cometă la o altitudine de 5–10 km. Diferite studii au dat mai multe estimări privind dimensiunea și natura obiectului, toți cercetătorii fiind de acord că obiectul avea dimensiuni de zeci de metri.
Deși meteoritul sau cometa mai degrabă a explodat în aer decât să lovească suprafața, acest eveniment este menționat în continuare ca un impact. Estimările privind energia exploziei se încadrează între 5 și 30 megatone de TNT (21–130 PJ), aproximativ egală cu energia bombei termonucleare americane Bravo testată pe 1 martie 1954. Energia exploziei a fost de circa 1.000 de ori mai puternică decât bomba atomică de la Hiroshima, Japonia, și aproximativ o treime din puterea eliberată de bomba țarului, cea mai mare armă nucleară detonată vreodată. Explozia a scos din rădăcini peste 80 de milioane copaci aflați pe 2150 kilometri pătrați. Se estimează că unda de șoc a exploziei ar fi măsurat 5.0 grade pe scara Richter. O explozie de această amploare este capabilă să distrugă o zonă metropolitană mare. Această posibilitate a dus la inițierea discuțiilor privind strategiile de apărare anti-asteroid. Evenimentul de la Tunguska este cel mai mare eveniment de impact asupra scoarței terestre, în istoria recentă a Pământului (Wikipedia).
1934: A avut loc, în Germania, masacrul împotriva liderilor asociațiilor politice rivale lui Hitler („Noaptea cuțitelor lungi”).
1936: Se publică romanul „Pe aripile vântului” al scriitoarei americane, Margaret Mitchell.
1960: Congo își câștigă independența față de Belgia.
Stăpânirea colonială în Congo a început la sfârșitul secolului al XIX-lea. Regele Leopold al II-lea al Belgiei a încercat să convingă guvernul belgian să sprijine expansiunea colonială în jurul Bazinului Congo, atunci în mare parte neexploatat. Ambivalența lor a dus la stabilirea de către Leopold a unei colonii. Cu sprijinul unui număr de țări occidentale, Leopold a obținut recunoașterea internațională a Statului Liber Congo, în 1885.[4] Până la începutul secolului, violența folosită de oficialii statului liber împotriva indigenilor congolezi și un sistem nemilos de exploatare economică au dus la o presiune diplomatică intensă asupra Belgiei pentru a prelua controlul oficial al țării, ceea ce a făcut prin crearea Congoului Belgian în 1908. [5]
Stăpânirea belgiană în Congo s-a bazat pe „trinitatea colonială” (trinité coloniale) a intereselor statului, misiunilor și companiilor private.[6] Privilegierea intereselor comerciale belgiene a însemnat că cantități mari de capital au ajuns în Congo și că regiunile individuale au devenit specializate. De multe ori, interesele guvernului și ale întreprinderilor private au devenit strâns legate, iar statul a ajutat companiile să înăbușească grevele și să înlăture alte bariere ridicate de populația indigenă.[6] Colonia a fost împărțită în subdiviziuni administrative organizate ierarhic și condusă uniform conform unei „politici native” stabilite (politique indigène). Acest lucru diferă de practica politicii coloniale britanice și franceze, care în general favoriza sistemele de conducere indirectă, păstrând liderii tradiționali în poziții de autoritate sub supravegherea colonială.
În anii 1940 și 1950, Congo Belgian a cunoscut o urbanizare extinsă, iar administrația colonială a început diverse programe de dezvoltare menite să transforme teritoriul într-o „colonie model”.[7] Un rezultat a văzut dezvoltarea unei noi clase de mijloc de „évolués” africani europenizați în orașe.[7] Până în anii 1950, Congo avea o forță de muncă salariată de două ori mai mare decât cea din orice altă colonie africană.[8]
În 1960, ca rezultat al unei mișcări pro-independență extinse și din ce în ce mai radicale, Congo a obținut independența, devenind Republica Congo sub conducerea primului ministru Patrice Lumumba și a președintelui Joseph Kasa-Vubu. Relațiile slabe dintre facțiunile politice din Congo, implicarea continuă a Belgiei în afacerile congoleze și intervenția partidelor majore (în principal Statele Unite și Uniunea Sovietică) în timpul Războiului Rece au dus la o perioadă de război de cinci ani și instabilitate politică, cunoscută sub numele de Criza congoleză, din 1960 până în 1965. Aceasta s-a încheiat cu preluarea puterii de către Joseph-Désiré Mobutu în noiembrie 1965 (Wikipedia).
1997: Hong Kong revine sub suveranitatea Republicii Populare Chineze, la miezul nopții, după 156 de ani de administrație britanică.
