Primul eveniment de acest fel de care îmi aduc aminte a avut loc pe vremea în care eram în clasa a V-a: m-am trezit noaptea șî am început să mă gândesc: Oare am învățat bine? Și dacă mă ascultă mâine și nu știu?
Au trecut zeci de ani de atunci și acum mi se întâmplă în aproape fiecare noapte, mă trezesc, mă gândesc la tot felul de probleme, trece o oră, trec două și în sfârșit adorm.
La început am crezut că mi se întâmplă numai mie, că am eu un defect ceva, poate ar trebui să merg la un medic să-mi dea niște pilule.
Dar, în timp, mai multe persoane mi-au povestit că li se întâmplă acest lucru, ba mai mult, am mai și citit despre existența acestui fenomen.
De-a lungul istoriei, obiceiurile noastre legate de somn au fost modelate de mediul natural, tehnologia disponibilă și stilurile de viață specifice diferitelor epoci. Fenomenul trezirii nocturne între orele 2 și 3 dimineața este o trăsătură care, deși poate părea neobișnuită pentru stilul de viață modern, are rădăcini adânci în istoria omenirii.
Timp de sute de mii de ani, până în secolul al XIX-lea, viața nocturnă a oamenilor era limitată de lipsa iluminatului artificial. Oamenii se culcau devreme, urmând ritmurile naturale ale zilei și ale anotimpurilor. Vara, se retrăgeau la odihnă în jurul orelor 21-22, iar iarna, mai devreme, uneori chiar de la ora 17-18, imediat după căderea întunericului.
Focul era sursa principală de lumină, dar nu putea fi folosit constant sau în siguranță în locuințe. Lumânările existau, dar erau costisitoare și greu de produs. Energia electrică, încă departe de a fi descoperită, nu putea înlocui aceste surse limitate. Astfel, viața de noapte, așa cum o știm noi acum, era practic inexistentă, iar somnul era adaptat la asta.
Aceste condiții naturale au dus la dezvoltarea unui tipar de somn numit „somn segmentat” sau „somnul cu două etape”. Oamenii mergeau la culcare devreme, dormeau câteva ore, apoi se trezeau în toiul nopții, de obicei între orele 2 și 3 dimineața. Această perioadă de veghe era folosită pentru diverse activități: socializare, rugăciuni, meditație sau pur și simplu reflecție. Adesea, cuplurile profitau de acest timp pentru a concepe copii.
După una sau două ore de veghe, oamenii simțeau din nou nevoia de somn și se întorceau în pat pentru a dormi până la primele ore ale dimineții, când trebuiau să se trezească și să înceapă ziua de muncă.
Acest tipar de somn segmentat, practicat timp de generații întregi, a influențat probabil biologia noastră. Ritmurile circadiene ale corpului, reglate de expunerea la lumină și întuneric, par să fie flexibile, dar încă păstrează urme ale acestui ritm ancestral.
Istoricului Roger Ekirch, dar nu numai el, a documentat existența somnului segmentat în numeroase texte istorice. În scrieri medievale, de exemplu, sunt frecvent menționate „primul dormit” și „a doilea dormit”, separate de o perioadă de veghe liniștită.
Trezirile nocturne nu sunt un defect sau o problemă, ci o moștenire biologică înrădăcinată în ritmurile noastre naturale. Înțelegerea acestor obiceiuri străvechi, combinate cu ajustări ale stilului de viață modern, ne poate ajuta să le gestionăm mai bine și să ne bucurăm de un somn mai odihnitor, adaptat nevoilor noastre individuale.
Totuși, este important de subliniat că trezirile nocturne din prezent nu sunt doar o moștenire genetică. Ele sunt adesea exacerbate de factori moderni, precum stresul, anxietatea, utilizarea excesivă a dispozitivelor electronice înainte de culcare și expunerea la lumina albastră, care perturbă producția de melatonină.
Soluții pentru trezirile nocturne
Un mod eficient de a gestiona aceste treziri nocturne este să le acceptăm ca fiind o parte naturală a ritmului nostru biologic. În loc să forțăm somnul, putem folosi acest timp pentru activități relaxante: cititul unei cărți, meditația sau scrierea într-un jurnal. Aceste activități pot calma mintea și reduce anxietatea. După o oră sau două, corpul va fi pregătit din nou pentru somn, iar odihna până dimineață va fi mai profundă.
De asemenea, evitarea expunerii la ecrane sau surse puternice de lumină artificială în timpul acestor treziri poate ajuta la menținerea ritmului circadian natural.
