Astăzi, comunitățile de ruși, ucraineni și sârbi din România celebrează Crăciunul pe rit/stil vechi, conform calendarului iulian. Biserica Ortodoxă Română a adoptat noul calendar la 1 octombrie 1924, dar aceste comunități continuă tradiția de a sărbători Nașterea Domnului pe 7 ianuarie.
Diferența dintre calendare: Iulian vs. Gregorian
Calendarul iulian, adoptat în anul 46 î.Hr. de către împăratul roman Iuliu Cezar, a fost folosit timp de 15 secole. La Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), s-a stabilit data Sfintelor Paști pe baza acestui calendar. Totuși, diferențele cu calendarul solar au dus la reforma lui Gregorie al XIII-lea în 1582.
Reforma calendarului și adoptarea gregoriană în 1923
La Congresul de la Constantinopol din 1923, majoritatea Bisericilor Ortodoxe au renunțat la calendarul iulian în favoarea celui gregorian. Cu toate acestea, unele Biserici, precum Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, continuă să păstreze calendarul iulian.
Adoptarea calendarului gregorian în 1924
Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian în 1924, conform Consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol din 1923. Alte Biserici care au adoptat reforma includ Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, Patriarhia Antiohiei, Biserica Greciei și altele.
Tradiții și obiceiuri de Crăciunul pe stil vechi
În Ajun, credincioșii de rit/stil vechi își pregătesc mese festive cu bucate specifice, precum compot de prune afumate, grâu fiert cu nucă și sarmale de post. La miezul nopții, se desfășoară slujba „snocne”, iar în ziua de Crăciun, familiile se adună la masa tradițională.
Colindătorii își fac apariția, interpretând colinde bisericești precum „Hristos Rajdaetsea”. La basarabeni se păstrează tradiții precum pregătirea „Crăciunelului” și „Ajunelului”, colaci speciali agățați la icoane, care vor fi oferiți animalelor la sărbătoarea Sfântului Gheorghe.
