Tensiuni crescute în regiunea Dunării. România solicită oprirea atacurilor ruse, iar NATO susține Bucureștiul. Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene din Dunăre se intensifică în urma retragerii Moscovei din acordul cerealier.
Atacurile rusești la Dunăre
Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre s-au intensificat de când Moscova s-a retras unilateral din acordul cerealier, constată Euronews. În urma atacurilor ruseşti cu drone asupra regiunii ucrainene de la Dunăre, la granița cu România, guvernul român a adresat Moscovei o notă de protest, cerând explicit părţii ruse „încetarea măsurilor împotriva populaţiei ucrainene şi a infrastructurii, inclusiv a celor ce ar pune în pericol într-o oarecare măsură securitatea cetăţenilor români din zonă”, informează Die Presse.
Reacția Rusiei și NATO
Ca răspuns, Ambasada Rusiei la București, citată de Tass, a declarat că Moscova nu creează amenințări la adresa cetățenilor României. În context, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, citat de Die Presse, a calificat atacurile rusești din apropierea frontierelor NATO drept „destabilizatoare”, Alianța Atlantică manifestând o „puternică solidaritate” cu Bucureștiul. „Continuăm să urmărim situația îndeaproape și ne aflăm într-un strâns contact cu aliatul nostru”, a subliniat NATO, citată de Newsweek.
România și SUA se pregătesc
România consolidează protecția spațiului său aerian, notează Ukranews, iar presa americană, citând un comunicat al Departamentului de Stat, reține că SUA vor trimite avioane de luptă F16 pentru misiuni de poliție aeriană în România.
Exerciții NATO și presiuni geopolitice
Între timp, în Marea Baltică au început exerciții la scară largă ale NATO, Northern Coasts, care implică toate țările NATO de la Marea Baltică, inclusiv Suedia, precum și SUA, Canada, Țările de Jos, Belgia și Franța, cu un număr total de 3.000 de forțe, până la 30 de nave, inclusiv nava americană amfibie de asalt Mesa Verde, și 15 avioane, anunță publicația estonă ERR. Exercițiile sunt o demonstrație oportună de forță în fața Rusiei, mesajul transmis Moscovei fiind unul de vigilență și descurajare, precizează ERR.
G20 se pronunță cu prudență
La New Delhi, liderii țărilor membre ale Grupului celor 20 de State Industrializate, G20, au sprijinit în unanimitate o declarație care deplânge greutățile economice provocate de războiul din Ucraina, dar care, în urma unor dure negocieri în cadrul unei reuniuni care a reflectat o adâncire a disensiunilor geopolitice, s-a ferit să folosească limbajul mai dur de anul trecut, notează The Wall Street Journal.
G20 și influența Indiei
Declarația de la New Delhi este formată din peste o sută de puncte și a fost pregătită grație „sacrificiilor” pe care au fost nevoiți să le facă negociatorii G20 pentru a avansa pe anumite aspecte, condamnarea invadării Ucrainei fiind problema care a amenințat cel mai mult acordul comun, menționează Cadena Ser și opinează că tensiunile țărilor occidentale cu Rusia și China au marcat președinția G-20 a Indiei, mai ales din cauza divergențelor privind războiul din Ucraina sau restructurarea datoriei economiilor emergente.
Absența China și Rusia la G20
India și-a manifestat influența în emisfera sudică în timpul acestui summit G20 marcat de absenţa răsunătoare a președinților Chinei și Rusiei, titrează La Razon, explicând că absența președintelui Xi Jinping la summit ar putea deveni un dezavantaj pentru China în competiția sa cu India ca principal purtător de cuvânt al țărilor în curs de dezvoltare din Asia, Africa și America de Sud.
SUA și proiectul de infrastructură
Un alt anunț important de la summitul G20 a fost cel prezentat de președintele american Joe Biden și de aliații săi, în vederea formării unui coridor de tranzit care să lege Europa, Orientul Mijlociu și Asia, demersul reprezentând un nou front în vederea dominației din sudul globului, unde SUA caută să contracareze investițiile Chinei în infrastructura internațională, scrie The Wall Street Journal. Proiectul ar urma să lege Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și, eventual, Israelul, printr-o cale ferată, după care, prin transportul pe mare, să se ajungă în India și în Europa, legând câteva dintre cele mai mari economii ale lumii pe o distanță de peste 4000 de kilometri, explică ziarul american.
Relația SUA – Vietnam
Vietnamul își va îmbunătăți relația SUA, titrează Financial Times, iar agenția Tuoi Tre News anunță vizita președintelui american Joe Biden la Hanoi, cu ocazia aniversării a 10 ani de parteneriat. Călătoria la Hanoi a lui Biden este centrată pe semnarea unui „nou parteneriat strategic cuprinzător” cu vietnamezii, un statut simbolic, dar semnificativ, mult râvnit de Statele Unite.
sursa: Rador
foto (c) Inquam Photos / Ovidiu Micsik
