Ce știm, aproape sigur, despre viitorul apropiat?
Există puține lucruri despre care putem vorbi cu un grad ridicat de certitudine atunci când vine vorba de viitor. Automatizarea este unul dintre ele.
Inteligența artificială nu mai este un „dacă”, ci un „cât de repede” și „în ce ordine”.
Știm deja ce nu va dispărea prea curând: meseriile care cer dexteritate manuală, adaptare în teren, improvizație. Instalatorii, electricienii, mecanicii buni – oamenii care repară lumea reală, nu hârtiile – vor rămâne indispensabili.
Nu poți trimite un algoritm să repare o țeavă ruginită într-un bloc din 1974, cu trei improvizații făcute de vecini și un robinet care nu apare în niciun manual.
În schimb, știm la fel de sigur ce va dispărea sau se va subția drastic:
– birocrația clasică și parabirocrația,
– munca repetitivă de birou,
– sarcinile administrative standardizate,
– munca de bandă, în fabrici,
– o parte din comerțul „uman” strict procedural.
Farmacistul, de exemplu, nu va fi înlocuit pentru că ar fi incompetent, ci pentru că mare parte din activitatea lui este verificabilă, standardizabilă și automatizabilă.
Imaginați-vă niște automate care vor citi actul de identitate al cumpărătorului, vor verifica dacă există, undeva în lume, o rețetă eliberată pentru acesta și îi vor elibera medicamentele.
Problema reală nu este că aceste meserii dispar. Meseriile au dispărut mereu în istorie.
Problema este volumul. Marea masă a celor „neconvertibili”
Într-o țară ca România, de exemplu, numărul celor care lucrează în sistem birocratic sau parabirocratic este enorm. Administrație, agenții, direcții, servicii, birouri care verifică alte birouri.
Acești oameni nu sunt inutili prin natura lor; sunt inutilizați de un sistem care i-a crescut exact pentru ceea ce urmează să dispară.
Iar aici apare iluzia preferată a politicienilor și a optimiștilor de profesie: „îi recalificăm”.
În teorie sună minunat. În practică, este aproape o glumă amară.
Nu obții un electrician decent dintr-un contabil de 45 de ani.
Nu obții un instalator bun dintr-o funcționară care a lucrat 20 de ani cu ștampila.
Nu pentru că oamenii ar fi proști, ci pentru că biologia, psihologia și experiența de viață contează.
Rezultatul va fi o masă mare de oameni care nu mai sunt necesari economic, dar care trebuie întreținuți social.
Pensii anticipate, ajutoare, venituri minime, scheme de sprijin.
Un sistem care se autosusține din ce în ce mai greu.
Există o soluție simplă, logică și profund nepopulară: reducerea natalității.
Nu prin forță, nu prin constrângeri brutale, ci prin acceptarea realității: planeta, economia și tehnologia nu mai au nevoie de populații în creștere continuă.
Această idee este încă tabu în Europa, unde scăderea natalității este văzută ca o tragedie națională, nu ca un simptom al unei adaptări inevitabile.
China este adesea criticată pentru politicile ei demografice, dar, dincolo de excesele trecutului, direcția generală este una rațională: mai puțini oameni, mai bine pregătiți, mai ușor de integrat într-o economie automatizată.
Într-o lume în care productivitatea nu mai depinde de numărul de brațe, ci de calitatea tehnologiei, a continua să produci masiv forță de muncă neutilizabilă este iresponsabil.
Viitorul apropiat nu va fi o lume fără muncă, ci o lume cu mult mai puțini oameni necesari pentru a produce bunăstare. Restul vor deveni o problemă politică, socială și morală.
Putem alege să ne prefacem că „se va regla de la sine”, sau putem accepta că reducerea natalității, combinată cu educație serioasă și realistă, este una dintre puținele pârghii care mai pot preveni colapsul sistemelor sociale.
Nu este o idee frumoasă, nu dă bine la televizor, dar are un avantaj major: ține cont de realitate, nu de nostalgii.
*
România are probleme structurale cu energia, iar ele nu țin doar de prețuri, ci de o confuzie de fond: tratarea energiei ca pe un produs oarecare, supus modei economice, „pieței libere” și profitului pe termen scurt.
Energia nu este un telefon mobil și nici un serviciu de streaming.
Nu este un moft, nu este un simbol de statut și nu poate fi înlocuită prin „alegeri inspirate ale consumatorului”.
Lipsa energiei paralizează spitale, oprește transporturi, blochează comunicațiile, închide școli și, în ultimă instanță, pune vieți în pericol.
Din acest motiv, energia aparține aceleiași categorii ca sănătatea, locuința, hrana și educația: necesități vitale, nu oportunități de afaceri.
Un stat care nu controlează energia nu își controlează, de fapt, propria existență.
Companiile private nu sunt rele prin definiție, dar au o logică simplă și legitimă: profitul. Or, siguranța energetică cere exact contrariul: investiții mari, pe termen lung, uneori nerentabile financiar, dar indispensabile social. Nimeni nu investește „din piață” în rețele de rezervă, capacități excedentare sau mentenanță discretă, dar esențială.
Rezultatul îl vedem deja: statul este chemat să intervină de fiecare dată când „piața” dă rateuri, dar numai după ce profiturile au fost privatizate, iar pierderile socializate.
Dacă acceptăm că sănătatea nu poate fi lăsată exclusiv pe mâna pieței, că învățământul public este o obligație a statului și că infrastructura de bază nu poate fi gestionată ca un supermarket, atunci este logic să acceptăm același lucru pentru energie.
Această poziție este adesea atacată ca fiind „retrogradă”, „comunistă” sau „anti-piață”.
În realitate, este o chestiune de suveranitate modernă.
Statele serioase nu externalizează controlul asupra elementelor care le țin în viață.
Un stat care depinde de companii private sau de capital străin pentru energie este un stat vulnerabil, ușor de presat, ușor de șantajat și obligat să cumpere stabilitate la preț de criză.
*
„Biroul Național al PNL a decis cine va fi numit să conducă două instituții.”
Dintr-o singură propoziție, cineva cu minime reflexe democratice înțelege imediat de ce România nu funcționează normal și de ce democrația de la noi este, în mare parte butaforie.
Nu contează că este PNL, PSD sau orice altă siglă.
Problema este principiul: un partid politic hotărăște conducerea unor instituții care, teoretic, ar trebui să servească întreaga societate, nu un electorat de partid.
În acel moment, instituția nu mai aparține statului, ci partidului. Statul devine o anexă.
Într-o societate normală, conducerea unor instituții importante ar trebui să fie rezultatul unor concursuri reale, transparente, dure, unde să ajungă cei mai buni: profesional, managerial, moral.
La noi, concursul este, cel mult, o formalitate birocratică, organizată după ce decizia politică a fost deja luată.
Poți fi un expert recunoscut internațional, poți avea o carieră impecabilă, poți avea premii, doctorate, experiență practică solidă.
Dacă nu ești „de-ai noștri”, ești invizibil. Sistemul nu te vede. Nu pentru că nu exiști, ci pentru că nu contezi politic.
Mulți încă mai cred că problema este „aplicarea defectuoasă” a regulilor.
Nu. Problema este că regulile sunt concepute tocmai pentru a permite capturarea statului de către partide.
Un sistem în care accesul la funcții depinde de carnetul de partid nu poate fi corectat prin mici ajustări.
El funcționează exact așa cum a fost gândit: pentru perpetuarea puterii politice, nu pentru buna administrare.
Problema nu este un partid anume.
Problema este sistemul însuși.
Și exact din acest motiv, acest sistem trebuie schimbat cu altceva.
*
Ce face un om care trăiește de la o lună la alta, afundându-se în datorii tot mai mari?
Își cumpără un telefon nou. Sau un nou televizor de 130 de cm, care îl va înlocui pe cel de 120 de cm pe care îl are deja.
Ce face o țară care se înglodează în datorii tot mai mari de la o lună la alta?
Face stadioane.
***
Șeful BlackRock după ce i-a luat locul controversatului Schwab in fruntea Forumului de la Davos: Capitalismul trece printr-o criză de legitimitate
Larry Fink, directorul BlackRock, cea mai mare companie de investiții din lume (cu active de 14 trilioane de dolari la începutul anului 2026), va avertiza la Forumul Economic Mondial de la Davos că capitalismul modern trece printr-o criză de legitimitate și trebuie să evolueze pentru a menține încrederea publicului. Fink va vorbi pe 20 ianuarie, conform […]
Cei mai bogați 12 miliardari au o avere cât 4 miliarde de oameni.
Cei mai bogați 12 miliardari au o avere cât 4 miliarde de oameni, a afirmat luni ONG-ul Oxfam, înainte de începerea Forumului de la Davos, precizând că averea combinată a miliardarilor a atins un nivel record în 2025, „subminând libertatea politică” şi alimentând inegalitatea.
Guterres acuză SUA: Puterea contează mai mult decât dreptul internațional, iar ONU devine ineficientă
Pentru Statele Unite, propria putere este mai importantă decât respectarea dreptului internațional, iar Organizația Națiunilor Unite a devenit „ineficientă” din cauza impunerii voinței de către o mână de țări, a declarat Antonio Guterres, secretarul general al ONU. SUA acționează cu impunitate și consideră că influența lor contează mai mult decât normele internaționale, a explicat Guterres […]
Amenințarea lui Trump: Dacă nu mi-ați dat Premiul Nobel, nu mai simt obligația să mă gândesc doar la pace!
Trump justifică cererea de a anexa Groenlanda invocând refuzul acordării Premiului Nobel pentru Pace.
Detaliul din această fotografie care arată sfârșitul democrației în America
Liderii lumii privesc spre Washington confruntați cu o dilemă care depășește granițele diplomației cu care se obișnuiseră: cum negociezi cu un stat care își abandonează propriile valori fondatoare? Cum salvezi ordinea globală când una dintre piesele centrale se desprinde de regulile jocului? sursa foto: Profimedia
Populația Chinei continuă să scadă.
Rata natalității din China a atins în 2025 un nivel fără precedent de mic de când a preluat Partidul Comunist puterea în 1949, în ciuda măsurilor luate de autorități pentru a o stimula. Populația țării…
10 meserii de viitor pe care Inteligența Artificială nu le poate fura
Fiecare schimbare majoră din istorie creează o nouă clasă de profesii obligatorii. Era inteligenței artificiale nu face excepție. Un grup select de cariere continuă să se dezvolte deoarece depind de profunzime emoțională și abilități complexe din lumea reală.
O dezvăluire ucigătoare.
Bucureştiul a devenit în decembrie, anul trecut, cea mai scumpă capitală, din 33 de analizate, la preţul energiei plătite de consumatorul casnic, conform unei statistici realizate de Household Energy Price Index (HEPI). Statistica este menţionată de Alexandru Chiriţă, directorul general al Electrica, unul dintre cei mai puternici jucători din sistemul energetic local, într-o postare pe reţeaua de socializare LinkedIn.
PROSTIE ȘI INCOMPETENȚĂ: Între 2015-2025, România a pierdut 24% din capacitatea sa de producţie de energie
În 2015, preţul spot al energiei pe piaţa din România era de 36,39 euro/MWh, una dintre pieţele de energie ieftină la nivel european. Anul trecut, media locală a fost de 108 euro/MWh, România fiind una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa. De când a început cu adevărat iarna, România îşi menţine acest […]
Inflația încetinește în UE, dar România rămâne campioana scumpirilor
România se detașează din nou negativ, menținând cea mai ridicată inflație din blocul comunitar, la 8,6% Ritmul creșterii prețurilor a continuat să se tempereze la nivelul Uniunii Europene în luna decembrie, când rata anuală a inflației a coborât la 2,3%, potrivit datelor publicate de Eurostat. În acest context, România se detașează din nou negativ, menținând […]
Două numiri aprobate în Biroul Politic Național al PNL: cine va conduce ARICE și ANOFM
Biroul Politic Național al PNL a aprobat, luni, două propuneri pentru ocuparea unor funcții publice importante, în cadrul primei ședințe din acest an, desfășurată în contextul pregătirii reformei administrației și a angajării răspunderii Guvernului în Parlament.
Spaima antreprenorilor în 2026.
Legea societăților comerciale a fost modificată odată cu cel de-al doilea pachet fiscal de anul trecut, iar activul net contabil al firmelor a devenit astfel indicator de risc, lucru care va afecta companiile și antreprenorii…
Primul oraș din România care pregătește transport public gratuit VIDEO
Municipiul Arad poate deveni primul oraș din România în care transportul public local este gratuit, a anunțat primarul municipiului Arad, Călin Bibarț.
Au început lucrările la noul stadion Dinamo
„Astăzi, 19 ianuarie 2026, au început oficial lucrările la noul stadion Dinamo”, a anunțat CS Dinamo București, pe Facebook.
Conform postării, primele utilaje au intrat pe șantier, au fost amplasate containerele pentru organizarea de șantier, iar zona începe să prindă contur.
Și Compania Naționa
„Românii par turci care vor să fie italieni”.
Yelna, o tânără iraniană care s-a căsătorit cu un român, a descris experiența ei în România și a vorbit despre asemănările dintre români și iranieni. Ea a explicat șocul cultural trăit aici, dar și motivele acestor asemănări.
Ștampila încă „trăiește” în birocrație: unde se mai cere, deși e interzisă de lege
Obligativitatea ștampilării declarațiilor, cererilor, contractelor sau a oricăror altor documente sau înscrisuri a fost eliminată încă din 2015. Augustin Feneșan, prim-vicepreşedintele IMM România, explică în ce măsură se mai solicită ștampila.
Bărbat decapitat găsit într-un apartament din Timișoara.
TIMIȘOARA. Teribilă descoperire într-o locuința din Timișoara. Un bărbat de 45 de ani și-a luat zilele folosind o ghilotină improvizată.
Cadavrul fără cap a fost găsit într-un apartament închiriat din zona Calea Aradului, la etajul 7 al unui bloc. Cel care se ocupă de închirierea locuinței a fost și cel care a făcut descoperirea și a dat alarma. Potrivit unor surse, lângă bărbatul decedat au fost găsite două bilete de adio în care explică faptul că și-a dorit să moară. Bărbatul și-a curmat zilele în baia locuinței, folosind o ghilotină improvizată din scanduri si o lamă și și-a retezat pur și simplu capul.
Ce facem astăzi, 20 ianuarie 2026, în Timișoara?
