Când am citit știrea despre Keir Starmer, care convoacă o reuniune a coaliției voluntarilor pentru Ucraina, mi-a venit imediat în minte afirmația recentă a lui Jeffrey D. Sachs: Dacă britanicii ajung să facă pacea în Europa, Dumnezeu să ne păzească. Această frază, aparent ironică, capătă o rezonanță aparte în lumina istoriei și a modului în care Regatul Unit a gestionat, de-a lungul timpului, diverse conflicte internaționale.
Marea Britanie a fost adesea implicată în arhitectura păcii europene, însă rareori fără interese proprii bine definite. De la echilibrul de putere menținut în secolele XVIII și XIX, până la rolul jucat în conflictele din secolul XX, britanicii au fost mai degrabă artizanii unor compromisuri care să le servească interesele strategice, decât promotorii unei păci durabile și echitabile. În acest context, scepticismul exprimat de Sachs nu este deloc surprinzător.
În cazul Ucrainei, o inițiativă condusă de britanici ridică întrebări firești despre direcția pe care ar putea-o lua negocierile și despre cine va avea, de fapt, de câștigat. Dacă istoria ne învață ceva, este că „pacea” negociată de marile puteri vine rareori fără prețuri ascunse pentru cei direct implicați.
Mai mult decât atât, Marea Britanie nu a fost doar un simplu spectator în acest conflict, ci unul dintre principalii promotori ai războiului prelungit. Încă de la începutul invaziei ruse, Londra a fost printre cele mai vocale capitale europene în sprijinul Ucrainei, nu doar la nivel diplomatic și financiar, ci și prin furnizarea constantă de armament greu, consiliere militară și sprijin logistic.
Fostul premier Boris Johnson a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai Kievului, blocând chiar și tentativele timpurii de negocieri de pace, conform unor surse internaționale.
Astfel, inițiativa lui Keir Starmer ridică întrebări serioase: un actor care a alimentat activ conflictul poate fi, în același timp, un mediator credibil al păcii? Sau, mai degrabă, asistăm la o nouă etapă a strategiei britanice, în care „pacea” devine un instrument geopolitic menit să asigure Londrei un loc central la masa deciziilor?
Eu cred că, atunci când cei care au încurajat un război își asumă rolul de pacificatori, scepticismul nu este doar justificat, ci și necesar.
*
Nicușor Dan, care este, fără îndoială, un om inteligent, probabil că înțelege foarte bine realitatea legată de implicarea serviciilor secrete în jocurile de putere.
Faptul că alege să fie elegant în discurs și să evite o abordare directă nu înseamnă că nu este conștient de ceea ce se întâmplă.
Serviciile secrete nu doar că au identificat problemele de multă vreme – ar fi absurd să credem că le-au scăpat anumite aspecte esențiale din viața politică a țării. Dimpotrivă, ele au fost și sunt parte activă a problemei. În loc să acționeze ca niște instituții neutre, dedicate interesului național, au avut un rol direct în susținerea unor candidați, în influențarea proceselor electorale și în menținerea unor structuri de putere favorabile propriilor interese.
Nu este vorba doar despre o simplă supraveghere sau monitorizare din umbră – serviciile s-au implicat activ în mecanismele politice, sprijinind anumite personaje, sabotându-le pe altele și, uneori, creând condițiile necesare pentru ca anumiți candidați să ajungă în poziții cheie. Acest lucru nu este un accident și nici o excepție – este un modus operandi bine pus la punct, pe care un observator atent nu are cum să nu-l vadă.
*
Despre domnul Funeriu, mărturisesc că am sentimente amestecate.
A copilărit în același cartier cu mine, am trecut amândoi prin aceleași străzi, prin aceeași atmosferă, prin aceleași locuri care ne-au format. Am fost elevi ai aceleiași școli, chiar dacă în perioade diferite. Cel mai probabil, am avut și unii profesori comuni.
La un moment dat, am fost chiar prieteni pe Facebook, o conexiune virtuală care, în teorie, ar fi trebuit să însemne și o minimă compatibilitate de viziune.
Și totuși, când a devenit ministru al Educației, nu a făcut cu școala românească ceea ce aș fi făcut eu.
Nu contest că a avut intenții bune, nici că a încercat să implementeze schimbări, dar rezultatul final nu a fost ceea ce mi-aș fi dorit să văd.
*
În timp ce oamenii de rând se chinuie să respecte regulile, alții le fac direct pe ale lor.
Nu știu dacă rectorului SNSPA îi va reuși schema, dar nici nu l-a costat nimic să încerce.
Unii doar își pun întrebări și renunță, alții știu deja răspunsurile și acționează.
***
Elon Musk anunță lansarea Starship spre Marte în 2026.
Elon Musk a anunțat sâmbătă că naveta Starship va pleca spre Marte la sfârșitul anului 2026, transportând robotul umanoid Tesla Optimus. Fondatorul SpaceX estimează că primele misiuni pe Marte cu echipaj uman ar putea avea loc între 2029 și 2031. „Nava Starship pleacă spre Marte la sfârșitul anului viitor, transportându-l pe Optimus. Dacă aceste aterizări […]
Armata SUA a lansat lovituri asupra rebelilor Houthi din Yemen.
Președintele Donald Trump a anunțat că SUA a executat sâmbătă lovituri militare împotriva rebelilor Houthi din Yemen, din cauza atacurilor efectuate de aceștia asupra transporturilor din Marea Roșie, și i-a avertizat că va dezlănțui „iadul”…
Preşedintele SUA a confirmat că forţele americane l-au ucis pe liderul ISIS în Irak şi Siria
Preşedintele Statelor Unimte, Donald Trump, a confirmat sâmbătă uciderea în Irak a liderului grupării jihadiste Stat Islamic (ISIS) în Irak şi Siria. Într-o postare pe media sociale, Donald Trump a anunţat că Abdullah Maki Musleh al-Rifai, cunoscut şi sub numele de Abu Khadija, a fost vânat şi ucis de coaliţia condusă de SUA
Starmer convoacă o nouă reuniune a „coaliției voluntarilor” pentru Ucraina.
Premierul britanic, Keir Starmer, organizează sâmbătă o întâlnire virtuală cu aproximativ 25 de țări pentru a discuta evoluțiile războiului din Ucraina și posibila încetare a focului de 30 de zile propusă de SUA.
Giorgia Meloni anunţă că Italia nu va trimite soldați în Ucraina, în urma summitului organizat de Regatul Unit
Italia nu intenţionează să trimită soldaţi în Ucraina, a declarat sâmbătă şefa guvernului italian Giorgia Meloni, în urma unui summit virtual organizat de Regatul Unit cu liderii ţărilor gata să garanteze securitatea unui eventual armistiţiu cu Rusia, informează AFP.
Zelenski fericit că mai pune mâna pe 150 miliarde de euro de la UE
„Să construim punți, nu ziduri” – mesajul lui Ciolacu de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni
„Cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, felicit comunitatea maghiară din România și îmi exprim aprecierea pentru contribuția ei la dezvoltarea țării noastre și la stabilitatea politică. Astăzi celebrăm împreună un moment definitoriu pentru afirmarea identității maghiare în cadrul mișcărilor de eliberare națională care au marcat sfârșitul de secol XVIII și prima jumătate a secolului al XIX-lea, culminând cu Revoluția de la 1848. În acel moment de răscruce, idealurile revoluționarilor maghiari s-au întâlnit, în mai multe privințe, cu cele ale revoluționarilor români. Ambele comunități au dorit modernizare, drepturi egale, reprezentare politică justă și, chiar dacă idealurile proclamate au avut și accente diferite, au exprimat, în esență, aceleași aspirații către pace și înțelegere, libertate, egalitate și progres”, transmite premierul.
Rectorul SNSPA: Am decis să-mi depun în această seară candidatura la prezidenţiale.
După o matură chibzuinţă am decis să-mi depun în această seară candidatura pentru alegerile prezidenţiale, anunţă rectorul SNSPA, Remus Pricopie. El spune că dosarul de candidatură nu va avea liste de semnături, pentru că prevederea nu este în conformitate cu spiritul Constituţiei României.
Nicușor Dan: Evident că mi-ar plăcea ca Elena Lasconi să se retragă și USR să mă susțină
Deși cei doi au avut o întâlnire „prietenoasă” acum o lună și jumătate, în care și-au exprimat intenția de a continua în cursă, primarul Capitalei nu exclude o schimbare de situație, deși recunoaște că „pentru moment nu există o astfel de discuție programată”.
Pe cine ar prefera Nicușor Dan ca premier, dacă iese președinte.
Nicușor Dan a declarat, sâmbătă la Digi24, întrebat pe cine ar prefera în funcția de premier, dacă va fi ales președinte, că are multă simpatie și considerație pentru Ilie Bolojan care a făcut lucruri importante ca primar, președinte de consiliul județean, cât și pentru că a limitat cheltuielile statului. Candidatul independent la prezidențiale i-a reproșat actualului șef al Guvernului că a tăiat bugetul pentru Capitală și a adăugat că nu are o mare iubire cu Marcel Ciolacu. El exclude ipoteza numirii lui George Simion ca prim-ministru.
Nicușor Dan: Serviciile secrete au o problemă de funcționare.
„Serviciile secrete au niște probleme. O problemă am văzut-o chiar acum, la anulare alegerilor, din noiembrie. Era un fenomen pe care ei trebuiau să-l vadă cu cel puțin o lună – două înainte. Nu l-au văzut. Era un fenomen pe care ei trebuiau să-l explice cel puțin acum, la trei luni după ce s-a întâmplat și iată că nu îl explică. Deci, serviciile secrete au o problemă de funcționare. Au o problemă de optimizare, un exemplu banal, poșta militară, care e o chestiune absolut banală, nu trebuie să fie la un serviciu de informații. Și au o problemă mare de control civil”, a declarat Nicușor Dan.
Un pendul a lui Foucault la Bucuresti!
De ce steagurile Uniunii Europene au fluturat în ploaie la Timișoara?
