Economia poate supraviețui încă o vreme bazându-se pe creșteri de salarii și pensii, însă acest model este departe de a fi sustenabil pe termen lung. În timp ce industria suferă scăderi dramatice, construcțiile rezidențiale și tranzacțiile imobiliare sunt aproape în colaps, iar sectoarele financiare și de IT stagnează. În plus, Germania, un motor esențial al economiei europene, se confruntă cu o criză majoră după ce a pierdut accesul la energie ieftină.
Această situație reflectă o diviziune tot mai adâncă în societate: o clasă mică ce câștigă exagerat de mult și o majoritate copleșitoare care abia reușește să supraviețuiască.
Avem de-a face cu o definiție de manual a crizei economice: degeaba unii vor să vândă, dacă ceilalți sunt prea săraci pentru a putea cumpăra.
Problemele, atât în România, cât și în întreaga Europă, nu sunt imposibil de rezolvat. Începem prin a face bunurile esențiale accesibile. Iar soluția nu constă în reducerea calității, ci în promovarea inovației și a cercetării. Dacă nu știți de unde să începeți, uitați-vă la modelul chinez: în doar 30 de ani, aceștia au devenit lideri mondiali, tocmai prin investiții masive în tehnologie și producție eficientă.
Aceeași abordare ar trebui aplicată în întreaga economie: produceți local ceea ce consumați, căci nicio economie nu poate supraviețui doar cumpărând de la alții și vânzând mai scump propriilor cetățeni. Renunțați la risipă și încercați să recâștigați accesul la resursele ieftine; furnizorii au tot interesul să vă vândă, dacă știți cum să negociați.
Totodată, implementați politici care să faciliteze accesul la locuințe pentru cei care nu și le pot permite în condițiile actuale. Chiar dacă profitul nu va fi imediat și marja de câștig va fi mai mică decât acum, beneficiile pe termen lung vor fi semnificative. Economia nu poate funcționa eficient dacă majoritatea cetățenilor nu își pot satisface nevoile de bază.
Vor pierde samsarii imobiliari? Cui îi pasă?
În fața acestor provocări economice, fiecare dintre noi are puterea să contribuie la schimbare. Nu trebuie să așteptăm soluții doar de la guverne sau companii mari. Primul pas este să începem să fim mai responsabili cu resursele noastre. De exemplu, nu este necesar să risipim bani pe vacanțe exotice; o escapadă pe malul râului din apropiere poate fi la fel de revigorantă și relaxantă, fără a cheltui economiile de-o viață pe călătorii îndepărtate.
În loc să ne cumpărăm haine și accesorii scumpe, „de firmă”, am putea opta pentru produse locale, de calitate similară, dar cu un preț mult mai accesibil. O cămașă simplă, fabricată în apropiere, poate fi la fel de bună – dacă nu chiar mai durabilă – decât una cu o etichetă strălucitoare. Iar un telefon care costă câteva zeci sau sute de euro poate îndeplini aceleași funcții de bază ca și unul de mii de euro.
Chiar și în privința transportului personal, ne putem gândi de două ori: poate că nu avem nevoie de o mașină, dacă ne facem cumpărăturile la magazinele din cartier și dacă reducem dependența de deplasările lungi. Copiii noștri ar putea merge la școala sau grădinița din apropiere, cel puțin în anii de început, fără a mai fi nevoie să-i ducem zilnic la școli „de prestigiu” aflate la celălalt capăt al orașului.
Prin adoptarea unor astfel de alegeri conștiente și practice, nu doar că ne ajutăm pe noi înșine să economisim, dar sprijinim și economia locală și contribuim la reducerea risipei. Astfel, fiecare gest mic de responsabilitate personală devine o piesă esențială într-un puzzle mai mare, în drumul spre o economie mai echilibrată și sustenabilă.
Iar datoria statelor, a politicienilor, a celor care hotărăsc ce trebuie făcut, este să renunțe la actualul sistem și să promoveze politici publice care să încurajeze inovația, cercetarea și producția locală, precum și de măsuri pentru a reduce inegalitățile economice.
***
COMENTARIU Lelia Munteanu: Trăim de parcă nu vom muri niciodată şi murim de parcă n-am fi trăit niciodată
Venezuela: Candidatul opoziției la președinție a fugit din țară și a primit azil politic în Spania
După ce a pierdut energia ieftină din Rusia, Germania se confruntă cu o criză în formula sa de succes pe termen lung: Relațiile consensuale între industrie, sindicate și politicieni (Reuters)
Volkswagen și prăbușirea Germaniei
Directorul executiv al grupului auto Volkswagen a descris duminică situaţia acestei companii etalon pentru economia germană drept „alarmantă”, la câteva zile după anunţarea unui program de reduceri de costuri şi de închidere a unor uzine chiar în Germania primit cu indignare de angajaţi, relatează agenţia DPA. Într-un articol scris în ediţia de duminică a publicaţiei […]
Opinie. Dragoș Damian, Terapia Cluj: „Începe școala. Au să se laude cu clădirile și dotările noi, voi chiar credeți ca doar asta ne va ține copiii în țară?”
Toți decrețeii care au dat bacalaureatul în 1985 si 1986 știu că nu nota de la examen i-a ajutat în cariera și viață, indiferent ce au făcut mai departe. Sistemul de învățământ de atunci, atent conectat la piața muncii, este cel care a făcut diferența.
Un RO-Alert adevărat.
Hidroconstrucţia, firma de construcţii specializată pe baraje care a făcut marile lacuri de acumulare, este în insolvenţă
Hidroconstrucţia, companie aflată în insolvenţă din ianuarie 2022, a mai rămas cu 440 de angajaţi, departe de apogeul de la începutul anilor 2000, când echipa ajunsese să numere chiar şi peste 12.000 de oameni.
Ciucă și-a postat cartea online / Cum a ajuns la Palatul Victoria / Buton de donații pentru Asociația Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități
CTP, reacție categorică la scurt timp după apariția cărții lui Nicolae Ciucă: E pe locul 2 în topul coțcăriilor editoriale
CTP reacționează după ce Nicolae Ciucă și-a prezentat cartea „În slujba țării” în emisiunea lui Mircea Dinescu de la Prima TV și și-a publicat volumul pe site-ul personal.
Într-o nouă postare pe Facebook dedicată acestei cărți, CTP numește cartea „coțcărie editorială” și o compară cu un alt volum controversat.
Ce facem astăzi, 9 septembrie 2024, în Timișoara?
Luni puteți merge la expoziții sau la o prelegere filosofică.
