Zilele trecute, Walmart a lansat o geantă pe nume Wirkin, o replică a celebrelor genți Birkin de la Hermes. Diferența? Prețul. Dacă o geantă Birkin „originală” poate începe de la incredibila sumă de 7.200 de dolari, varianta de la Walmart costă doar 78 de dolari. Această inițiativă nu este doar un exemplu de marketing inteligent, ci și un semn al normalizării unei societăți care începe, încet-încet, să înțeleagă absurdul unor obiceiuri de consum.
Să analizăm puțin problema. În esență, obiceiul de a cumpăra produse exagerat de scumpe doar pentru brand este o formă de imbecilitate culturală, alimentată de dorința de a epata și de a-ți valida statutul social, mai ales atunci când nu ai realizat nimic util în viață. Ce altceva poate fi acest obicei al celor care, având prea mulți bani câștigați prea ușor, aleg să plătească o mică avere pentru obiecte care, în esență, îndeplinesc aceeași funcție ca alternativele mult mai accesibile?
Recent, am văzut o astfel de geantă „de lux”, nu Birkin ci altă marcă, mai scumpă. Am privit-o cu atenție. Era, sincer, o sacoșă obișnuită, ceva ce ar fi putut fi folosit de mama mea la cumpărături. Poate că materialul era piele – dar, în rest, nicio diferență notabilă față de o geantă de câteva zeci de lei dintr-un bazar. Și totuși, prețul o transformă, în ochii snobilor, într-un „obiect de artă”.
Acest fenomen nu se limitează la genți. Îl vedem în toate aspectele vieții de consum, ceasuri, mașini. Carne de vită Kobe, de exemplu – o delicatesă exagerat de scumpă, promovată ca fiind superioară oricărei alte cărni de vită. În realitate, majoritatea oamenilor nu ar putea face diferența între o bucată de vită Kobe și una bine preparată, dar „obișnuită”. Și, din câte reiese din clipul de mai jos, s-ar putea să nici nu le placă.
Sau să luăm exemplul tehnologiei: mii de dolari cheltuiți pe laptopuri „de firmă”, când un laptop de 200-300 de dolari poate face exact același lucru, fie că este vorba de navigare pe internet, vizionare de filme sau lucrări de birou. Și lista poate continua – telefoane, haine, bijuterii, toate achiziționate nu pentru utilitate, ci pentru logo-ul inscripționat pe ele.
Acești oameni trăiesc cu iluzia că, atunci când cineva le va vedea geanta exorbitantă sau ceasul scump, va exclama cu admirație: „Vai, ce persoană valoroasă trebuie să fie aceasta!”. În realitate, însă, reacțiile depind de inteligența celor din jur. Dacă admiratorii sunt de același calibru intelectual, probabil că le vor împărtăși entuziasmul pentru astfel de cheltuieli inutile. Dar dacă cel care observă este un om cu discernământ, singurul lucru pe care îl va gândi va fi: „Uite la boul ăsta, cum își aruncă banii pe prostii!”
Geanta Wirkin este mai mult decât o glumă pe seama obsesiei pentru brand. Este un pas înainte către demascarea și desființarea acestui cult al consumului snob. Oamenii încep să realizeze că valoarea reală a unui produs nu stă în eticheta sa, ci în funcționalitate, calitate și accesibilitate.
Această „luptă” împotriva imbecilității consumatorilor nu este doar un trend trecător; este un simptom al vremurilor care vor veni. Poate că, odată cu creșterea conștientizării, vom începe să vedem mai puține „investiții” în produse inutile și mai multe decizii de cumpărare bazate pe rațiune.
Până atunci, însă, fiecare geantă Wirkin vândută este o mică victorie împotriva absurdului.
*
S-au supărat IT-iștii că trebuie să plătească și ei taxe, la fel ca toți ceilalți cetățeni ai țării. La fel ca cei care își petrec zilele în picioare la bandă în fabrici, producând bunuri fără oprire. La fel ca muncitorii care lucrează pe șantiere, expuși ploii, vântului sau arșiței, sau ca vânzătoarea de la Profi care își petrece 8 ore pe zi în picioare, servind clienții. Și da, la fel ca gunoierii, care fac un efort indispensabil pentru ca orașele noastre să fie locuibile.
Statul le-a luat facilitățile fiscale, privilegii care oricum ridicau întrebări serioase despre meritocrația lor. Acum, unii dintre ei amenință că vor să facă evaziune, de parcă respectarea legii ar fi opțională când nu le convine situația.
Au uitat însă de multele „cadouri” primite de la stat de-a lungul anilor, precum proiectele de digitalizare plătite din bani publici – E-factura, platforme digitale și alte soluții, nu neapărat unele cu o utilitate oarecare, pentru care toate companiile și cetățenii din țară sunt obligați să plătească. Să nu mai vorbim de birurile pe care aceste soluții le-au pus pe umerii întregii economii, pentru a susține firmele IT care au prosperat sub protecția privilegiilor fiscale.
***
Jihadiști străini pun mână pe putere la Damasc
Atac armat la Berlin, în ultima zi a anului.
Doi bărbaţi și-au văzut moartea cu ochii după ce au fost atacați cu cuţitul comis marţi, 31 decembrie, în partea de vest a Berlinului, a anunţat poliţia germană, potrivit agenţiei DPA.
Un nou raport ONU avertizează că atacurile israeliene împing sistemul medical din Gaza către „colapsul total”
China stabilește un nou record mondial: A finalizat cel mai lung tunel de autostradă, de peste 22 de km
China a finalizat construcția celui mai lung tunel de autostradă din lume, situat în regiunea Xinjiang, în nord-vestul țării. Tunelul, care măsoară 22,13 kilometri, va intra în funcțiune anul viitor și va reduce semnificativ timpul de traversare a munților Tianshan, de la câteva ore la doar 20 de minute, potrivit agenției de stat Xinhua.
Alternativa la geanta de lux Birkin pentru bugete reduse: Geanta „Wirkin” de la Walmart câștigă popularitate
Dragoş Damian, Terapia Cluj: No, amu gata! Gata cu văicăreala, cu bocetele şi cu plânsetele! Sunteţi oameni de afaceri puternici, va faceţi de ruşine! Hai, la muncă în 2025, avem multă treabă!
Contestația lui Călin Georgescu împotriva anulării alegerilor prezidențiale a fost respinsă.
Curtea de Apel București a respins contestația lui Călin Georgescu și a organizației Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept față de decizia BEC de anulare a alegerilor prezidențiale. Decizia poate fi contestată la instanța supremă.…
Val de concedieri la unul dintre cei mai mari producători de mobilă: Taparo, companie intrată în insolvenţă în noiembrie, renunţă la peste 40% din angajaţi
IT-iștii, supărați că Guvernul le taie facilitățile: „De la anul eu fac evaziune.
Anunțul că facilitățile fiscale acordate diverselor sectoare de activitate vor fi suspendate i-a supărat pe specialiștii din domeniul IT. „De la anul eu fac evaziune” – este mesajul de pe o rețea de socializare care a adunat sute de comentarii, pro și contra.
Câți români au încasat pensie specială, în decembrie 2024.
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în decembrie 2024, de 11.688 persoane, în scădere cu 19 persoane comparativ cu luna anterioară, din care 7.969 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de…
Ministerul de Interne anunţă că paşaportul simplu electronic va fi livrat gratuit la orice adresă de pe teritoriul României, începând cu 1 ianuarie
Profesorul Cristian Păun, replică pentru Adrian Câciu: Un incompetent! Optimist, dar incompetent! Aşa sunt ăştia mereu, optimişti.
Cristian Păun, profesor la ASE, are o replică tăioasă pentru fostul ministru al Finanţelor Adrian Câciu, după ce acesta a vorbit despre ”falşi profeţi ai crizei”, făcând referire şi la Păun. ”La sfârşitul anului trecut, am fost printre puţinii care îi spuneam lui Câciu că deficitul va fi de 9%. Eu cred că realitatea l-a contrazis pe el, care prognoza o creştere economică triplă şi un deficit la jumătate. Un incompetent! Optimist, dar incompetent! Aşa sunt ăştia mereu, optimişti… Stai ascuns, nu te mai arăta o perioadă…”, scrie Cristian Păun, marţi seară.
Ion Cristoiu: Cum se aranjau entuziasmele pe vremuri
De ce nu am renunțat niciodată la ceasul de mână: O poveste despre timp și schimbare
Dacă uit să-mi pun ceasul pe mână mă apucă panica, chiar dacă ora de pe ecranul smartphone-ului meu este mult mai exactă decât cea indicată de arătătoare, pe cadranul ceasului de mână vechi de peste zece ani. Dar un ecran nu e cadran, iar gestul de a-mi consulta ceasul e înrădăcinat în existenţa mea de o viaţă (minus circa nouă ani, până în vacanţa mare de după clasa a doua primară, când am primit primul meu ceas – un UMF – drept recompensă pentru premiul I). Cred că nu aveam nici cinci ani când tata m-a învăţat să citesc ceasul (pe deşteptător CFR, cu două sonerii), explicându-mi pe îndelete ce rol au şi ce indică cele două arătătoare (limba mare şi limba mică). Îmi plăcea să surprind momentul în care se deplasa (cu o smucitură) minutarul, marcând trecerea unui minut, şi urmăream cu atenţie maximă mişcarea abia sesizabilă a limbii mici, care parcurgea (totuşi) distanţa de la o oră la alta.
Ce facem astăzi, 1 ianuarie 2025, în Timișoara?
La mulți ani! În prima zi din noul an puteți face o plimbare prin centrul Timișoarei sau să mergeți la mai multe petreceri.
