„Sanie cu zurgălăi” s-a născut în anul 1936, ca rezultat al colaborării dintre Richard Stein (muzică) și Liviu Deleanu (versuri).
Richard Stein era un compozitor român de origine evreiască, născut în 1909 la Roman (jud. Neamț).
Liviu Deleanu — poet și dramaturg, la rândul său de origine evreiască — a scris versurile melodiei, într-o perioadă în care creația sa poetică era activă în România interbelică.
Melodia a fost gândită inițial pentru o interpretare de către Maria Tănase, dar aceasta a refuzat piesa, considerând că textul nu are calitatea dorită.
Deși refuzată de Maria Tănase, piesa nu a dispărut: în 1937 a fost înregistrată de către artiști de ring, cum ar fi Silvian Florin (la casa de discuri His Master’s Voice) și de Ionel Pascu (la casa de discuri Pan).
Totuși, forma care avea să devină „clasica” a melodiei — cunoscută publicului larg — a apărut abia în 1949, când Maria Lătăreţu a preluat cântarea, adăugând un refren și modificând o parte din versuri pentru a da cântecului un caracter mai apropiat de folclor.
Această versiune reinventată a transformat „Sanie cu zurgălăi” într-un adevărat fenomen popular, iar de-atunci cântecul a devenit parte din repertoriul muzical românesc familiar pentru generații întregi.
Expansiune globală și controverse — de la hit românesc la dispută internațională
Interesul pentru melodia lui Stein–Deleanu nu a rămas local.
În anii ’50, muzicianul american Les Paul a preluat integral linia melodică a piesei într-o versiune intitulată „Johnny Is the Boy for Me” (1952), fără a menționa autorul român.
Ulterior, melodia — via varianta americană — a fost reinterpretată în Franța de Édith Piaf (sub titlul „Johnny, tu n’es pas un ange”) și de formația belgiană Vaya Con Dios în 1988.
Acest demers a generat un proces de plagiat — reclamat de Stein — care, în cele din urmă, i-a dat dreptate, demonstrând că melodia originală fusese compusă în 1936 și înregistrată anterior preluărilor internaționale.
Astfel, „Sanie cu zurgălăi” — cântecul care la început părea o piesă minoră «de ring» — a devenit un simbol al patrimoniului muzical românesc, dar și un punct de referință într-una dintre primele dispute internaționale de drepturi de autor care implicau o melodie românească.
„Sanie cu zurgălăi” are o semnificație aparte, pentru mai multe motive:
Demonstrează cum o creație relativ umilă — respinsă inițial — poate deveni emblematică odată ce găsește interpretarea potrivită.
Povestea ei reflectă destinul tragic și efervescent al creatorilor săi: Stein și Deleanu — ambii evrei — au traversat vremuri dificile, migrații, refuzuri și amnezii culturale, iar apoi melodia lor a devenit universală.
Din punct de vedere juridic, melodia a deschis calea pentru recunoașterea drepturilor de autor pentru creațiile românești pe scena internațională.
În România, piesa a fost re-interpretată și reintegrată în repertoriul popular, reușind să supraviețuiască schimbărilor sociale și politice, devenind ceea ce am putea numi — cu reverență — un „clasic poporului”.
„Sanie cu zurgălăi” nu e doar un cântec de-iarnă, ceva nostalgic, ci o adevărată microistorie a muzicii românești. De la momentul compoziției, la refuz, la primele înregistrări modeste, la renașterea sub forma populară, și până la disputele internaționale — cântecul trece prin toate etapele unei creații ce-și croiește drum spre nemurire.
Mai mult decât atât: reflectă legături între comunități, trecerea unor creații din sfera culturală restrânsă în cea universală, și — o lecție valoroasă — puterea muzicii de a transcende granițe, timp și uitare.
Dacă îți place cum scriem și vrei să susții jurnalismul local independent, abonează-te cu 5 euro prin Patreon. Abonații primesc pe email, în premieră, cele mai bune știri din Timișoara.
Prin Patreon:
