1840: Samuel Morse primește brevetul pentru telegraf .
1862: Barbu Catargiu , prim-ministrul României , este asasinat.
La 22 ianuarie 1862, după recunoașterea internațională a Unirii, Alexandru Ioan Cuza l-a numit pe Barbu Catargiu în fruntea primului guvern unitar al României. Catargiu, lider conservator, a deținut anterior funcția de șef al guvernului în Muntenia (aprilie-mai 1861) și a fost figura centrală a noii Adunări legislative.
Barbu Catargiu a propus o lege agrară conservatoare, care deposeda țăranii de pământurile muncite de secole. Acest proiect a stârnit opoziția liberală. Mulți liberali au demisionat din Parlament, dar Mihail Kogălniceanu a rămas, luptând cu vehemență împotriva legii.
Pe 11 iunie, liberalii au organizat o demonstrație națională pe Dealul Filaretului pentru a protesta împotriva conservatorilor și a provoca căderea guvernului. În aceeași zi, conservatorii intenționau să voteze legea agrară. Catargiu a promis să mențină ordinea cu orice preț, afirmând că preferă moartea decât să permită tulburări.
La scurt timp după aceste declarații, Catargiu a fost asasinat. Ieșind din Cameră, a urcat în trăsura colonelului Nicolae Bibescu. La trecerea pe sub clopotnița Mitropoliei, a fost împușcat mortal. Autorul crimei a rămas necunoscut, cercetările fiind oprite la scurt timp și reluate fără succes ani mai târziu.
Dosarul anchetei, deși incomplet, a sugerat mai multe nume de suspecți: Gh. Bogati, Dimitrie (sau Iosif) Dunca și prietenul său, poetul Grozescu, dar și pe prefectul poliției, N. Bibescu. Misterul asupra asasinatului a persistat.
1877: Alexander Graham Bell instalează primul serviciu telefonic comercial din lume în Hamilton, Ontario , Canada.
1895: Canalul Kiel , care traversează baza peninsulei Iutlanda și cea mai aglomerată cale navigabilă artificială din lume, este deschis oficial.
1936: A avut loc Conferința Internațională de la Montreux (Elveția) ce a avut ca scop stabilirea unui nou regim al strâmtorilor Bosfor și Dardanele; Convenția încheiată confirma principiul libertății de trecere și de navigație prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor pe timp de pace, precum și în timp de război dacă Turcia nu era parte beligerantă; delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari.
1938: În perioada 20 iunie – 25 iulie 1938 s-a desfășurat procesul de acoperire cu alamă a modulelor din fontă ale „Coloanei fără sfârșit”, operă a sculptorului Constantin Brâncuși, a cărei construcție a început la 15 august 1937.
1945: Secretarul de stat al Statelor Unite aprobă transferul lui Wernher von Braun și al echipei sale de oameni de știință naziști în rachete în SUA în cadrul Operațiunii Paperclip.
Operațiunea Paperclip a fost o inițiativă secretă desfășurată de Serviciul de Informații Strategice (OSS), predecesorul Agenției Centrale de Informații (CIA) din Statele Unite, imediat după cel de-al Doilea Război Mondial. Scopul principal al acestei operațiuni era să recruteze oameni de știință germani, ingineri și tehnicieni care lucraseră pentru regimul nazist, în principal în domenii precum rachetele, aviația, medicină și tehnologia armamentului.
Operațiunea a fost autorizată de președintele Harry S. Truman în 1946. Printre cei recrutați se numărau și persoane implicate în crime de război sau în cercetări inumane pe prizonieri.
Unul dintre cei mai notabili oameni de știință aduși în SUA prin Operațiunea Paperclip a fost Wernher von Braun, un pionier în dezvoltarea rachetelor V-2, care mai târziu a devenit unul dintre principalii arhitecți ai programului spațial american. Contribuțiile lui von Braun și ale echipei sale au fost esențiale pentru succesul programului Apollo, care a culminat cu aselenizarea omului pe Lună în 1969.
Deși oficialii americani au susținut că au ales doar acei oameni de știință care nu au fost implicați activ în atrocitățile naziste, realitatea a fost mult mai complexă. Multe dintre aceste persoane aveau legături strânse cu Partidul Nazist și cu activitățile sale criminale. Cu toate acestea, în contextul Războiului Rece și al competiției tehnologice cu Uniunea Sovietică, autoritățile americane au considerat că avantajele obținute prin recrutarea acestor experți germani depășeau riscurile morale și politice.
Operațiunea Paperclip a avut un impact major asupra dezvoltării tehnologice și militare a Statelor Unite în deceniile următoare. Oamenii de știință recrutați au contribuit la avansarea în diverse domenii, inclusiv în dezvoltarea rachetelor balistice intercontinentale, tehnologiei de rachete spațiale și medicinei militare.
În ciuda succeselor tehnologice obținute, Operațiunea Paperclip a rămas o inițiativă controversată, generând numeroase dezbateri etice și politice privind recrutarea și utilizarea unor persoane implicate în crime de război.
Gurile rele vorbesc chiar despre faptul că toate tehnicile de tortură şi interogatorii dure folosite în CIA ar fi fost alcătuite pe baza informaţiilor obţinute de la cercetătorii germani care au făcut experimente pe oameni în lagărele naziste. Este cazul lui Hubertus Strughold care deşi a fost învinuit în cadrul Procesului de la Nurnberg că făcea experimente cumplite pe deţinuţii din Dachau, nu doar că nu a păţit nimic, dar se pare că a avut o funcţie importantă în cadrul NASA, iar biblioteca unei baze militare din San Antonio, Texas, poartă şi astăzi numele său…
1954: S-a inaugurat podul cu tablier metalic peste Dunăre la Giurgiu, numit Podul Prieteniei, pe atunci cel mai mare pod combinat (de cale ferată și rutier) din Europa, construit în doi ani și jumătate, în colaborare cu alte țări vecine.
1963: Reprezentanți ai SUA și URSS au semnat un acord de instalare a „liniei fierbinți” – telefonice – între Washington, D.C. și Moscova. Ea a devenit operațională din luna august a anului 1963.
1969: Și-a început mandatul prezidențial Georges Pompidou, succesorul generalului Charles de Gaulle la președinția Franței
2012: Adrian Năstase, fost premier din partea PSD, a fost condamnat pentru infracțiuni de corupție la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul „Trofeul calității”. În timp ce era așteptat de polițiști pentru a fi dus la închisoare, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă cu un pistol.
Dupa o zi caniculară peste țară s-a lasat intunericul.
În piețele marilor orașe, grupuri de cetățeni se uita în tăcere la monitoarele imense pe care defilează de cateva minute textul “Breaking News”.
În studioul Antena 3 discuția a lancezit. Radu Tudor se uita nervos la ceas: mai sunt 5 minute.
În holul de la intrarea spitalului Floreasca pot fi văzuți câțiva cetățeni care au preferat sa vina ceva mai devreme pentru a evita traficul infernal de la orele tarzii. Toți au buchete de trandafiri roșii în mână.
În camera de operații membrii echipei multidisciplinare de specialiști se uită la ceasul fixat pe perete. Cu toții sunt deja pregătiți să-și facă datoria și așteaptă sosirea bolnavului. În randul echipei domnește calmul si siguranta care caracterizează adevărații profesioniști.
O mulțime de reporteri așteaptă in fata casei, au fost anuntati din regiile televiziunilor că urmează sa se intample ceva important.
În bucătăria aceleiași case echipa ambulanței sta în jurul unei mese si soarbe in tăcere cafeaua servită în delicate cescute din porțelan chinezesc. Un asistent plictisit privește prin usa intredeschisa la targa lăsată în hol.
La etajul 3, dand dovada de solidaritate, familia si prietenii apropiati, adunați în jurul Doamnei, urmăresc la televizor “Celebrităţile timpului tău” cu Nicole Kidman.
Biblioteca este plină de lume.
– În niciun caz nu va puteți duce în halul asta la spital, spune avocatul.
Ranitul ofteaza si jenat că este văzut cu hainele murdare se adresează polițiștilor “îmi pare rău ca sunteți nevoiți sa vedeti așa ceva”.
Se ridică, se duce în dressing să-și schimbe maieul și camasa care sunt pline de sânge, după care se întoarce și se culcă la loc pe podea.
Cu grija, pentru a nu declanșa un accident, un domn cu tenul rozaliu îi pune din nou în mana dreapta pistolul Smith & Wesson calibrul 0,38.
Podeaua este murdarita de sângele care tasneste prin cele patru gauri pe care glonțul, in miscarea sa bezmetica, le-a provocat.
O doamna din apropiere plange sfâșietor.
– Katy, mai încet măi dragă, deranjezi vecinii, spune Bunica, mai bine aranjeaza-i ca lumea fularul la gât, poate va fi curent în mașină.
Katy tace si suspinand se apleacă să aranjeze nodul fularului Burberry de la gâtul ranitului. Observa eticheta pe care este inscriptionat pretul de 350 euro, o dezlipeste si se uita în jur căutând un coș de gunoi. Negăsind nici unul o bagă în buzunar.
În apropiere, un barbat inalt, cu mustata, discuta in șoapta cu altul, scund si brunet, care lasa deoparte superbul exemplar din Amurgul Idolilor, legat în piele de vitel visinie, din care tocmai citea, “cand am auzit zgomotul chiar m-am speriat, am crezut ca i s-a spart unui camion roata dreapta-față”.
Într-un colț, un domn cu capul lucios, inarmat cu o lupa Bausch & Lomb, studiază cu atenție semnătura de pe tabloul aflat in fata sa. Își da seama ca este un fals.
În alt colț un ministru îi povestește la telefon Președintelui ce s-a intamplat.
La birou o doamna, ușor trecută de cea de-a doua tinerete, scrie ceva. Deoarece textul este parțial acoperit cu mana nu se poate citi decat “Sursa Sanda informează..”
Cei doi polițiști așteaptă respectuoși în apropierea ușii, in tocul careia se pot vedea urmele gloantelor. Unul din ei gafaie ușor, a obosit puțin după efortul făcut în urma cu cateva minute.
Se poate observa ca nimeni nu știe precis ce are de făcut într-o astfel de situație. Este nevoie de o mana forte.
Deodată se aude zgomotul pașilor cuiva care urca scările in fugă și, fără sa se aștepte nimeni la așa ceva, ușa se tranteste de perete.
În încapere patrunde, gafaind, fara cravata, cu parul valvoi și manecile suflecate, insusi Premierul, strigand “Lasati-ma sa trec, sunt doctor“.
