1610: Galileo Galilei descoperă cel de-al patrulea satelit al planetei Jupiter, Callisto.
Callisto, sau Jupiter IV, este al doilea cel mai mare satelit al lui Jupiter, după Ganymede. Este al treilea satelit ca mărime din Sistemul Solar după Ganymede și Titan.
Callisto este compus din cantități aproximativ egale de rocă și gheață, cu o densitate de aproximativ 1.83, cea mai scăzută densitate și gravitație a sateliților majori ale lui Jupiter. Compușii detectați spectroscopic la suprafață includ gheață, dioxid de carbon, silicați și compuși organici. Investigația navei spațiale Galileo a dezvăluit că Callisto ar putea avea un miez mic de silicat și, posibil, un ocean subteran de apă lichidă la adâncimi mai mari de 100 km
1832: A început aplicarea Regulamentului Organic în Moldova.
Regulamentul Organic este un document fundamental în istoria modernă a Țărilor Române (Țara Românească și Moldova), care a reprezentat o primă formă de organizare administrativă și juridică cu caracter modern. Adoptat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, între anii 1831 și 1832, Regulamentul Organic a fost elaborat sub influența directă a Imperiului Rus, care exercita un protectorat asupra principatelor dunărene în urma Tratatului de la Adrianopol (1829).
După înfrângerea Imperiului Otoman în războiul ruso-turc (1828–1829), Rusia a dobândit drepturi de supraveghere asupra Principatelor Române, deși acestea rămâneau formal sub suzeranitatea otomană. Tratatul de la Adrianopol a oferit Rusiei prerogative ample pentru a introduce reforme în principate.
În contextul haosului administrativ și al corupției specifice regimului fanariot, era nevoie de un cadru legislativ stabil care să reglementeze economia, politica și administrația.
Regulamentul Organic a instituit Adunările Obștești, formate din reprezentanți ai boierilor și clerului. Acestea aveau rol legislativ și consultativ.
Domnitorul, ales pe viață de Adunarea Obștească, avea puteri largi în ceea ce privește guvernarea.
S-a introdus o separare rudimentară a puterilor în stat, cu accent pe centralizarea autorității.
Țara a fost împărțită în județe, plăși și sate, fiecare având un sistem administrativ propriu.
Funcționarii publici erau numiți în funcție pe baza unor criterii mai clare.
Regulamentul a introdus taxe fixe, menite să aducă venituri constante la bugetul statului.
Comerțul și meșteșugurile au fost încurajate, deși erau strict reglementate.
S-au creat tribunale, iar procedurile judiciare au fost codificate.
Primii pași spre modernizare
Regulamentul a marcat începutul trecerii de la feudalism la un stat modern, cu instituții centralizate și un sistem legislativ coerent.
Un alt amănunt legat de Regulamentul Organic:
Până la începutul secolului XIX, în Moldova și Țara Românească, majoritatea oamenilor nu aveau nume de familie așa cum le cunoaștem astăzi. În documente, erau folosiți prenumele și, uneori, niște descrieri: ocupație, origine, poreclă, sau numele tatălui. De exemplu: „Ion fiul lui Gheorghe”, „Vasile Țiganul”, „Maria din satul X”. Această practică era incomodă pentru evidențele administrative, fiscale și juridice.
Regulamentul Organic a creat presiunea administrativă care a dus la adoptarea numelor de familie:
În consecință, oamenii au fost împinși să adopte nume de familie – de obicei:
Patronimice: derivat din numele tatălui (ex. Popescu – „fiul lui Popa”), sau al mamei (Amariei, Atudoriței etc)
Toponime: după sat sau locul de proveniență (ex. Moldoveanu, Muntenescu)
Profesii: (ex. Fieraru, Croitoru)
Porecle sau trăsături fizice/psihologice: (ex. Negru, Frumușel)
1854: A fost eliberat primul patent pentru un acordeon pe teritoriul american.
1898: Articolul „J’accuse” a lui Émile Zola a fost publicat în ziarul L’Aurore în legatura cu afacerea Dreyfus.
1910: A avut loc prima transmisie radiofonică de operă: Enrico Caruso cântând pe scena Metropolitan-ului din New York este captat la 30 de km distanță.
Enrico Caruso (n. 25 februarie 1873 – d. 2 august 1921) a fost unul dintre cei mai faimoși tenori din istoria operei. Caruso a fost cel mai popular cântăreț în toate genurile muzicale ai primilor 20 de ani ai secolului 20 și unul dintre pionierii muzicii înregistrate. Înregistrările numeroase ale repertoriului său, precum și vocea sa extraordinară, cunoscută pentru frumusețea și intensitatea sa, atât pentru registrul său vocal, dar și pentru forța și amplitudinea sa, au făcut din Enrico Caruso una din cele mai cunoscute personalități artistice ale timpului său.
1942: Producătorul american de automobile, Henry Ford, primește brevetul pentru automobilul din plastic, care este cu 30% mai ușor decât o mașină obișnuită.
Acest vehicul revoluționar, cunoscut sub numele de mașină cu caroserie din soia sau cânepă, a fost primul dintre ele. fel de a avea un corp în întregime din plastic.
Utilizarea plasticului în construcția de mașini a fost o idee nouă la acea vreme, iar Ford a văzut-o ca o modalitate de a face vehicule mai ușoare și mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil. Panourile mașinii Hemp Body aveau doar un sfert de inch grosime, iar întregul vehicul era cu 30% mai ușor decât o mașină tradițională din metal. la 13 ianuarie 1942.
Din păcate, prototipul mașinii Hemp Body nu a fost niciodată pus în producție din cauza declanșării celui de-al Doilea Război Mondial. Toată producția de automobile din Statele Unite a fost redusă semnificativ în timpul războiului, iar experimentul Ford cu mașini din plastic a fost suspendat. În cele din urmă, prototipul a fost distrus, iar proiectul a fost abandonat.
În ciuda eșecului mașinii Hemp Body, experimentarea lui Henry Ford cu plasticul în construcția de mașini a deschis calea pentru viitoare inovații în industria auto. Astăzi, multe vehicule sunt construite folosind o varietate de materiale plastice, care contribuie la designul lor general ușor și eficient din punct de vedere al consumului de combustibil.
2006: Se inaugurează Stația Law-Racoviță, prima stație românească permanentă de cercetare și explorare din Antarctica.
Stația Law-Racoviță este prima stație românească permanentă de cercetare și explorare din Antarctica, numită după exploratorul român Emil Racoviță și inaugurată la data de 13 ianuarie 2006 pe amplasamentul unei stații construite în 1986 de Australia și donată României. Stația se găsește în regiunea „Prințesa Elisabeta”, pe dealurile Larsemann, la 2 km distanță de o stație chineză, cu care întreține schimburi de experiență.
