Autoritățile pentru situații de urgență, experții în dezastre și psihologii atrag atenția că reacția calmă în timpul unui seism, pregătirea din timp a locuinței și înțelegerea sistemelor de avertizare fac diferența în cazul unui cutremur major, precum cel de astăzi cu magnitudinea de 5,7 produs în zona Vrancea la o adâncime de 120,8 kilometri și resimțit inclusiv în București. Într-o astfel de situație, rețelele de telefonie pot cădea, drumurile pot fi blocate de dărâmături, iar echipele de salvare vor interveni cu prioritate la cazurile critice, motiv pentru care fiecare familie trebuie să se poată descurca pe cont propriu cel puțin trei zile.
Cum funcționează alerta Google și de ce diferă de RO-ALERT
Mulți utilizatori de telefoane mobile primesc notificări sonore cu câteva secunde înainte de a simți mișcarea pământului, așa cum s-a întâmplat și la ora 2:49, imediat după declanșarea seismului de la 2:48 din Vrancea. Reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) explică faptul că acest sistem aparține exclusiv telefoanelor cu sistem de operare Android și nu are legătură cu instituțiile statului.
Aplicația folosește senzorii de mișcare a telefoanelor (accelerometrele) pentru a detecta primele vibrații ale scoarței terestre, numite unde P, care călătoresc mai repede decât undele S, cele care provoacă distrugerile și balansul puternic. Din acest motiv, telefonul poate trimite o avertizare înainte ca undele periculoase să ajungă la utilizator. Deoarece calculul se face automat în primele secunde, sistemul Google poate afișa o magnitudine estimată mai mare (de exemplu, 6,5 față de valoarea oficială de 5,7 stabilită ulterior de seismologii INFP).
În schimb, sistemul național RO-ALERT este gestionat de autorități și nu emite avertizări înainte de producerea unui cutremur. Mesajele oficiale sunt trimise doar după seism, în cazul în care apar efecte grave și este nevoie de măsuri urgente de protecție.
Pregătirea locuinței și rucsacul de urgență pentru 72 de ore
Potrivit unui ghid realizat de Fundația Comunitară București împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), siguranța începe înainte de producerea unui dezastru. Fiecare familie trebuie să stabilească un loc sigur de întâlnire și să desemneze o persoană de contact dintr-o altă zonă a țării, utilă dacă rețelele locale se blochează. Copiii trebuie învățați cum să sune la 112 și cum să se protejeze, iar părinții trebuie să cunoască procedurile de urgență ale școlilor.
Specialiștii recomandă cel puțin două exerciții de simulare pe an, pentru scenarii diferite, cum ar fi un seism produs noaptea, la cumpărături sau în trafic. În casă, mobilierul înalt, televizoarele și oglinzile trebuie fixate de pereți, iar toți membrii familiei trebuie să știe cum să oprească rapid gazele, apa și curentul electric.
Un element esențial este rucsacul de supraviețuire, ținut la îndemână și verificat periodic pentru înlocuirea produselor expirate. Acesta trebuie să asigure autonomia pentru trei zile și să conțină:
Apă și mâncare: minimum trei litri de apă de persoană, conserve, alimente neperisabile, batoane proteice, deschizător și hrană pentru bebeluși sau animale.
Lumină și energie: lanternă, baterii de rezervă și un acumulator extern încărcat pentru telefon.
Haine și protecție: îmbrăcăminte groasă, pelerină de ploaie, pătură sau sac de dormit, mănuși rezistente și măști împotriva prafului.
Sănătate și igienă: trusă de prim ajutor, medicamentele zilnice, șervețele umede, săpun, prosop și saci menajeri.
Acte și comunicare: copii după documentele importante, bani cash, chei de rezervă, o listă cu numere de telefon, un radio portabil cu baterii, un fluier, pix și carnețel.
Ce faci în timpul cutremurului, în funcție de locul în care te afli
Cea mai importantă regulă în timpul mișcării seismice este să nu fugi din clădire, să nu cobori pe scări și să nu folosești liftul. Specialiștii recomandă să cobori imediat pe mâini și genunchi, să îți acoperi capul și ceafa cu brațele și să te adăpostești sub o masă solidă sau lângă un perete interior, departe de ferestre. Persoanele în scaun rulant trebuie să blocheze roțile și să își protejeze capul.
În pat: rămâi pe saltea și acoperă-ți capul și gâtul cu o pernă.
Pe stradă: îndepărtează-te de clădiri, copaci, stâlpi și păstrează cel puțin zece metri distanță față de cablurile electrice căzute.
În mașină: trage pe dreapta într-un loc sigur, fără a bloca drumul, și rămâi înăuntru până se oprește seismul.
În magazin: ferește-te de vitrine și de rafturile înalte cu marfă grea.
În lift: apasă butonul de urgență și, dacă cabina se oprește la un etaj și ușile se deschid, ieși imediat într-un loc ferit.
La munte: evită pantele abrupte de pe care pot cădea pietre sau pot porni alunecări de teren.
Primele ore și primele trei zile după seism
Imediat după oprirea cutremurului, verifică dacă tu și cei din jur sunteți teferi și pregătește-te pentru eventuale replici. Nu ieși automat din bloc dacă clădirea nu are avarii vizibile grave, deoarece scările pot fi șubrede, iar de pe fațade pot cădea bucăți de tencuială. Dacă imobilul riscă să se prăbușească, evacuează zona pe scări, fără a folosi liftul.
Dacă simți miros de gaz, nu aprinde lumina, nu folosi brichete și închide robinetul principal doar dacă nu te pui în pericol, apoi părăsește zona și sună la urgențe. Dacă apa încă curge și este sigur să rămâi în casă, umple recipiente pentru rezervă. Dacă rămâi blocat sub dărâmături, acoperă-ți gura și nasul cu o haină pentru a nu inhala praf, folosește un fluier sau trimite un SMS în loc să strigi continuu, iar dacă ești blocat într-o cameră, pune un obiect deschis la culoare la fereastră.
În intervalul 7–72 de ore după seism, prioritățile sunt adăpostirea în siguranță și raționalizarea apei și a hranei. Folosește telefonul doar pentru mesaje scurte, evită deplasările inutile cu mașina pentru a lăsa drumurile libere ambulanțelor și pompierilor și informează-te doar din surse oficiale (DSU, IGSU, radio), ignorând zvonurile de pe rețelele sociale. Nu consuma apă sau alimente posibil contaminate, nu intra în clădiri avariate fără acordul autorităților și fotografiază pagubele din locuință pentru firma de asigurări.
Asociațiile de proprietari sunt sfătuite să organizeze un punct comun de sprijin pentru apă, alimente și prim ajutor și să verifice starea vecinilor vulnerabili la fiecare patru-șase ore, fără a intra în spații nesigure.
Cum îți dai seama dacă blocul este sigur
Siguranța locuinței depinde de structura sa de rezistență, care poate fi evaluată doar printr-o expertiză tehnică. Clădirile sunt împărțite în patru clase de risc seismic: RsI (risc mare de prăbușire), RsII (avarii majore probabile, dar risc mic de prăbușire), RsIII (avarii moderate) și RsIV (comportament apropiat de cel al clădirilor noi).
Specialiștii atrag atenția că anveloparea termică cu polistiren sau schimbarea geamurilor nu întărește clădirea. Consolidarea reală presupune lucrări complexe la stâlpi, grinzi și pereți structurali. De asemenea, proprietarii sunt obligați prin lege să aibă asigurarea obligatorie PAD, care poate fi completată cu o poliță facultativă.
Cum scapi de frica ce persistă după cutremur
Reacția de alertă a organismului – puls crescut, respirație rapidă și încordare – este un mecanism natural de apărare în fața pericolului, explică psihologul Radu Leca. Dacă teama continuă și după ce pământul s-a oprit, specialistul recomandă să analizezi ce anume te-a ajutat să te calmezi, cum ar fi o discuție cu cineva apropiat, o conversație cu vecinii sau o plimbare pe timp de zi, și să repeți aceste acțiuni.
Un exercițiu util este să îți evaluezi starea de liniște pe o scară de la 0 (panică totală) la 10 (calm deplin) și să stabilești un pas mic, concret, care te poate urca cu un punct – de pildă, pregătirea rucsacului de urgență sau stabilirea planului cu familia. Exercițiile de respirație lentă și discuțiile deschise cu o persoană de încredere ajută la detensionare, iar dacă anxietatea îți afectează somnul, munca sau relațiile pe termen lung, este recomandat sprijinul unui psihoterapeut.











