Un val extrem de căldură și o secetă prelungită paralizează Europa, provocând incendii masive în Franța și Spania și forțând oprirea unor reactoare nucleare de pe Dunăre și din Elveția. În paralel, la Washington au loc discuții diplomatice tensionate între președintele american Donald Trump, premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe fondul crizelor din Iran și Ucraina.
Europa se confruntă cu o criză climatică și energetică severă. Temperaturile extrem de ridicate și lipsa precipitațiilor din ultimele luni au uscat vegetația și solul, creând condiții ideale pentru extinderea incendiilor de pădure.
Peste 320.000 de persoane au fost evacuate până în prezent din zonele de pericol din Franța și Spania, potrivit presei internaționale monitorizate de Rador.
Incendii necontrolate în Franța și Spania
În sud-vestul Franței, condițiile meteo nefavorabile împiedică întoarcerea persoanelor evacuate la casele lor. În Spania, flăcările amenință regiuni din apropierea capitalei Madrid, provincia Ávila și coasta valenciană. Din aceste zone spaniole, autoritățile au evacuat de urgență aproximativ 15.000 de locuitori.
Eforturile de intervenție au fost intensificate prin mecanismele europene de protecție civilă, însă prognozele arată că vântul puternic și temperaturile ridicate vor continua să alimenteze focul.
Pe plan politic, criza a amplificat divergențele din Spania. Premierul Pedro Sánchez a încercat să promoveze un „Pact de stat” privind urgența climatică, propus încă din vara anului 2025. Proiectul se lovește însă de refuzul opoziției de dreapta, într-un climat politic puternic polarizat, pe fondul presiunilor legate de anchetele judiciare care îi vizează pe apropiații premierului.
Dunărea la niveluri minime istorice: Reactoare nucleare oprite în România și Elveția
Efectele caniculei afectează grav și infrastructura energetică și transporturile navale din centrul și estul Europei. Dunărea a atins un nivel minim record pe teritoriul Ungariei, unde cota apelor la Budapesta a coborât la doar 31 de centimetri. Lipsa precipitațiilor afectează navigația și transportul de mărfuri pe majoritatea râurilor europene.
Din cauza scăderii dramatice a debitului Dunării – cel mai scăzut nivel din ultimele aproape trei decenii –, România a fost nevoită să oprească preventiv și controlat Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Măsura nu pune în pericol siguranța nucleară sau mediul, dar, suprapusă peste un vârf de consum prognozat la 7.300 MW, generează un deficit semnificativ de producție internă. Pentru a acoperi consumul, România își va crește masiv importurile de energie electrică din țările vecine.
Probleme similare s-au înregistrat și în Elveția, unde Centrala Nucleară Betznau a fost temporar oprită după ce apa râului folosit pentru răcire a atins temperaturi prea ridicate.
Tensiuni diplomatice la Casa Albă: Trump, Netanyahu și Zelenski
În timp ce Europa luptă cu stihiile naturii, la Washington au loc întâlniri politice de nivel înalt.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump pentru a discuta despre strategia privind războiul din Iran, la cinci luni de la inițierea unui plan comun vând ca scop schimbarea regimului de la Teheran. Tensiunile dintre cei doi lideri au apărut pe fondul scăderii popularității războiului în rândul alegătorilor americani moderați, afectați de creșterea prețului la combustibil înaintea alegerilor din noiembrie.
Un alt punct de dezacord între SUA și Israel îl constituie intenția Washingtonului de a vinde avioane de vânătoare F-35 către Turcia. În ciuda obiecțiilor ferme ale Israelului, care se teme de consolidarea militară a Ankarei în regiune, Donald Trump a subliniat că Turcia este un aliat important și că deciziile privind livrările de armament aparțin exclusiv administrației americane.
Tot la Washington se află și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Acesta încearcă să obțină aprobarea Casei Albe pentru achiziționarea unui lot de rachete interceptoare Patriot, esențiale pentru apărarea aeriană a țării, în contextul în care invazia rusă durează de mai bine de patru ani, iar atacurile cu rază lungă de acțiune s-au intensificat de ambele părți.
foto (c) X.com/Volodymyr Zelenskyy
