Deplasările externe organizate în timpul programelor „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” au generat o piață paralelă de sute de mii de euro finanțată exclusiv de familii, în ciuda gratuității constituționale a învățământului de stat. Deși Ministerul Educației nu alocă buget pentru aceste activități, unele unități de învățământ organizează excursii în destinații precum Viena, Paris, Londra sau Dubai, expunând elevii la riscuri de securitate și creând discriminare între copiii cu posibilități financiare și cei rămași la școală.
Cum funcționează mecanismul financiar și rolul agențiilor de turism
Potrivit avocatului Daniel Șuștac, președintele Asociației pentru Depolitizarea Educației și fondatorul grupului online „Părinții elevilor din România”, excursiile școlare au devenit o afacere profitabilă pentru anumite agenții de turism. El susține că în școli sunt promovate fără concurență reală firme agreate de conducerea unităților de învățământ sau de inspectoratele școlare, deseori pe criterii politice.
Calculul financiar arată că, la un colegiu național cu 2.000 de elevi, cooptarea a 300 de participanți la un tarif de minimum 300 de euro de persoană generează încasări de aproape 100.000 de euro dintr-o singură școală. Avocatul afirmă că sumele sunt umflate aproape spre dublu față de piața liberă, iar o parte din bani se întorc către cei care facilitează contractele sub formă de comisioane sau gratuități în excursii exclusiviste pentru profesori, directori, inspectori sau părinții care promovează ofertele.
Portițele din lege și colectarea banilor prin părinți
Metodologia programului „Școala Altfel”, publicată în Monitorul Oficial în octombrie 2023, interzice explicit profesorilor și elevilor să strângă sau să gestioneze fonduri de la familii, fapta fiind considerată abatere disciplinară. Totuși, regulamentul permite asociațiilor de părinți să susțină financiar activitățile sau să atragă fonduri extrabugetare.
În practică, profesorii lansează propunerile verbal la ședințe sau pe grupurile de WhatsApp, iar părinții activi preiau strângerea banilor și plățile către agenții. De asemenea, programele sunt programate frecvent înaintea vacanțelor de Crăciun sau de Paște. La prețul de bază de 400-500 de euro se adaugă aproximativ 100 de euro pentru intrări la muzee sau târguri și circa 60 de lei pentru acordul notarial necesar ieșirii minorilor din țară.
Riscuri de siguranță: cazul elevului din Timișoara pierdut la Londra
Lipsa supravegherii adecvate în aceste deplasări reprezintă un pericol major pentru minori, semnalează părinții și reprezentanții acestora într-o analiză publicată de Libertatea. În loc de activități educative, elevii sunt lăsați nesupravegheați cu orele în centre comerciale, parcuri de distracții sau târguri de sezon.
Daniel Șuștac a semnalat situații în care elevii au fost pierduți în străinătate și găsiți abia după cinci ore, timp în care nici profesorii și nici părinții nu au putut lua legătura cu ei. Printre cazurile menționate se numără și cel al unui elev din Timișoara, pierdut în Londra și recuperat după câteva ore bune, în timp ce însoțitorii erau la cumpărături.
Alina Cristea, mama unei eleve de liceu din județul Bihor, a relatat că în Oradea au existat părinți nevoiți să plece după copii la Paris după ce au aflat că aceștia se aflau singuri noaptea prin cluburi. Femeia a atras atenția și asupra faptului că în grupuri merg uneori alți părinți plătitori, care nu sunt verificați din punct de vedere al conduitei, precum sunt cadrele didactice, și a reamintit tragedia din 1 decembrie 2023, când un elev de 13 ani din Pucioasa, județul Dâmbovița, a murit după ce a căzut de la balconul unui hotel în timpul unei excursii școlare.
Discriminarea elevilor fără posibilități financiare și poziția CNCD
Pentru familiile cu venituri modeste, precum un salariu lunar de 4.000 de lei, costul unei astfel de deplasări este imposibil de acoperit. Elevii care nu pleacă sunt repartizați la alte clase din școală, unde nu își cunosc colegii sau profesorii, și ajung adesea victime ale bullyingului și marginalizării. Alina Cristea a subliniat că nici soluția cotizării celorlalți părinți nu este potrivită, deoarece pune copilul în situația umilitoare de a accepta o pomană, motiv pentru care consideră că școlile nu ar trebui să organizeze excursii cu cazare peste noapte, ci doar activități locale.
Contactat pe această temă, Cătălin Raiu, vicepreședintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), a precizat că instituția nu se poate antepronunța fără o petiție oficială asumată, pentru a nu vicia o eventuală analiză a Colegiului director. Totuși, oficialul a subliniat că gratuitatea învățământului este un principiu constituțional încălcat în practică de statul român. Potrivit acestuia, orice cheltuială impusă părinților, de la un leu în sus, este susceptibilă de a crea discriminare, iar sistemul trebuie să renunțe la metodele de predare învechite în favoarea învățării prin experimentare.
Recomandările Ministerului Educației și lipsa reacțiilor oficiale
Deși metodologia prevede că deplasările trebuie să aibă un pronunțat caracter educativ și recomandă colaborarea cu palatele copiilor, cluburile sportive sau centrele de excelență, aceste opțiuni rămân facultative. Pentru anul școlar 2026-2027, Ministerul Educației a stabilit ca temă națională „Competențe pentru viața reală” („Citim, înțelegem, investigăm și rezolvăm”), raportată la rezultatele evaluărilor naționale și ale testării PISA 2025.
Până la momentul publicării materialului, nici Ministerul Educației și nici Inspectoratul Școlar București nu au răspuns solicitărilor de a prezenta un punct de vedere oficial cu privire la aceste situații.
