Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis joi, 12 noiembrie 2026, să păstreze nemodificată rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, pe fondul unui nou val de scumpiri la combustibili și alimente și al incertitudinilor economice interne și externe.
Măsura vine într-un moment în care rata anuală a inflației a urcat la 6,94% în luna octombrie, iar economia dă semne de încetinire. Pe lângă dobânda de referință, conducerea BNR a hotărât să mențină la nivelurile actuale și celelalte instrumente prin care controlează banii din piață:
Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) – costul la care băncile se împrumută de urgență de la BNR – rămâne la 7,50% pe an.
Dobânda la facilitatea de depozit – randamentul primit de băncile comerciale care își plasează banii la BNR – rămâne la 5,50% pe an.
Rezervele minime obligatorii (RMO) – sumele pe care băncile sunt obligate să le țină blocate la BNR pentru depozitele în lei și în valută – își păstrează nivelurile actuale.
Deciziile urmăresc să țină în frâu creșterea prețurilor pe termen mediu și să susțină o evoluție sănătoasă a economiei.
De ce se scumpesc din nou produsele și serviciile
După o scădere vizibilă în vara lui 2026 (de la 10,42% în iunie), inflația a reînceput să crească în toamnă. În septembrie a ajuns la 6,61% (față de 6,17% în august), iar în octombrie a urcat la 6,94%.
Principalele cauze ale acestui nou val de scumpiri sunt:
Carburanții și energia: Scumpirea petrolului pe piețele internaționale a tras în sus prețurile la pompă și pe cele ale gazelor naturale.
Legumele, fructele și ouăle (LFO): După ce s-au ieftinit în trimestrul III, aceste produse s-au scumpit din nou în octombrie.
Alte servicii și cursul valutar: Inflația de bază (CORE2 ajustat, care elimină prețurile volatile) a rămas la 6,2% în septembrie, cu 2,1 puncte procentuale sub nivelul din iunie. Totuși, aceasta a fost împinsă în sus de scumpirea abonamentelor de telecomunicații, a polițelor RCA și de un curs leu/euro ridicat.
Vara lui 2026 adusese o temperare a prețurilor doar pentru că trecuse un an de la șocurile din iulie-august 2025, când fusese eliminat plafonul la energia electrică și crescuseră TVA-ul și accizele.
Calculată după metodologia europeană (indicele armonizat IAPC), rata anuală a inflației a coborât în octombrie la 7,0%, de la 9,2% în iunie. Totodată, media inflației pe ultimele 12 luni a scăzut la 9,0% pe plan intern (față de 9,8% în iunie) și la 8,3% după calculul european (față de 8,6% în iunie).
Cum stă economia României: consum mai slab, construcții pe plus
Datele analizate de BNR arată o economie care bate pasul pe loc și în care românii își temperează cheltuielile:
Stagnare în prima jumătate a anului: În trimestrul II din 2026, economia a stagnat față de primele trei luni (când scăzuse cu 0,1%). Comparativ cu anul trecut, contracția s-a redus la -0,2%, față de -1,2% în trimestrul I.
Populația cumpără mai puțin, investițiile cresc: Consumul gospodăriilor a continuat să scadă puternic în trimestrul II, însă investițiile (formarea brută de capital fix) au înregistrat un salt important.
Semne mixte în trimestrul III: Vanzările din magazine (comerțul cu amănuntul) și-au înjumătățit scăderea, industria și-a temperat declinul, iar construcțiile au crescut puternic (avans de două cifre în iulie-august). Cu toate acestea, BNR estimează o deteriorare a evoluției PIB în trimestrul III față de anul trecut, urmând o redresare moderată pe tot semestrul II, ajutată și de agricultură.
Exporturile pierd teren în fața importurilor: Deși în trimestrul II exporturile au crescut mai repede decât importurile, în iulie-august situația s-a inversat. Drept urmare, deficitul comercial și cel de cont curent au crescut din nou, depășind pe primele 8 luni nivelul din aceeași perioadă a anului 2025 (după ce în prima jumătate a anului se reduseseră).
Piața muncii, creditele și cursul valutar
Situația angajaților și a finanțelor arată o piață a muncii tensionată și costuri mai mari de finanțare:
Șomaj în scădere, dar firmele ezită să angajeze: Rata șomajului a coborât în trimestrul III la 6,4% (de la 6,8% în trimestrul II), deși numărul total de salariați a scăzut ușor în iulie și august. În octombrie, firmele au raportat intenții mai mici de angajare pe termen scurt, dar și o lipsă acută de personal în aproape toate domeniile, oprind scăderea deficitului de forță de muncă din ultimele 6 trimestre.
Salarii: Salariul brut a crescut mai alert în perioada iulie-septembrie (și datorită majorării salariului minim brut), dar rămâne la un nivel istoric scăzut ca ritm. Costurile cu forța de muncă din industrie au continuat să crească, însă mai lent.
Dobânzi interbancare și curs: În octombrie, dobânzile la care băncile se împrumută între ele au urcat și au rămas mult peste nivelul din ultimele 9 luni. Dobânzile la care se împrumută statul (titlurile de stat) au scăzut parțial la începutul lui octombrie după tensiunile politice interne din septembrie, dar au rămas sus din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Cursul leu/euro a scăzut ușor la mijlocul lui octombrie, dar a revenit rapid la nivelul ridicat de la începutul lunii.
Creditele: Ritmul de creștere al creditelor acordate firmelor și populației a rămas la 8,2% în septembrie. Românii și companiile preferă tot mai mult împrumuturile în lei (care reprezintă 66,8% din total), în timp ce creditarea în valută încetinește.
Prognoza BNR: Când scade inflația și ce riscuri ne pândesc
Banca Națională a aprobat astăzi și noul Raport asupra inflației. Potrivit estimărilor, prețurile vor mai crește ușor până la finalul lui 2026, din cauza energiei, carburanților și cursului valutar. Ulterior, inflația va intra pe o pantă descendentă treptată, urmând să revină în intervalul țintit de BNR abia în primul trimestru din 2028, pe măsură ce vor dispărea efectele secetei severe și ale șocului energetic din 2026, iar cererea din economie se va tempera (inclusiv pe fondul măsurilor de reducere a deficitului bugetar).
Totuși, traiectoria economiei rămâne expusă mai multor pericole majore:
Evoluția prețurilor la electricitate și petrol.
Măsurile pe care Guvernul le va lua pentru a reduce deficitul bugetar (conform planului convenit cu Comisia Europeană).
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și criza energetică, ce pot afecta puterea de cumpărare, profiturile firmelor și costurile de finanțare ale României.
Deciziile marilor bănci centrale (Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA).
„În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.” — Consiliul de Administrație al BNR
Conducerea Băncii Naționale subliniază că este pregătită să folosească toate pârghiile pe care le are la dispoziție pentru a asigura stabilitatea prețurilor și a sistemului financiar.
„Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.” — Consiliul de Administrație al BNR
Calendarul următoarelor evenimente BNR
16 noiembrie 2026, ora 11:00: Conferință de presă pentru prezentarea noului Raport trimestrial asupra inflației.
24 noiembrie 2026, ora 15:00: Publicarea pe site-ul BNR a minutei ședinței de politică monetară de astăzi.
19 ianuarie 2027: Următoarea ședință a Consiliului de Administrație al BNR pe teme de politică monetară.
imagine cover generativă cu caracter ilustrativ
