Ieri în locuința unei prietene a intrat o călugăriță mare cât o vrabie.
Am luat-o cu atenție să nu o rănesc cumva și am eliberat-o afară, pe spațiul verde, să se ducă, să trăiască liniștită și să dea naștere la multe călugărițe mititele.
Asta se întâmplă pentru că odată, în primii ani de viață, am rupt o floare și bunica mi-a spus că nu e bine ce am făcut, și pe floare o doare când îi fac rău. Mai târziu, de-a lungul vieții, am mai citit câte ceva – de exemplu de când am citit „Metamorfoza” lui Kafka sunt tare atent la gândaci, să nu le fac vreun rău – m-am mai gândit la ce mi-a spus bunica și am ajuns la concluzia că orice viață contează, fie că este om, animal sau plantă. Mă uit atent pe stradă să nu calc vreun melc și dacă văd vreunul îl iau și îl pun undeva pe iarbă, când văd un șir de furnici fac un pas mare să nu calc pe ele, cam am mustrări de conștiință când mănânc carne, de aici și obsesia mea cu carnea artificială.
În contrast cu propriile mele concepții, Diana Buzoianu, o femeie care până zilele trecute îmi plăcea și căreia îi luam apărarea în discuțiile cu prietenii, spune că „Urșii care ajung în localități trebuie împușcați. Nu mai ai ce face”.
Mă întreb dacă și în această privință le-a cerut sfatul lui mama și al lui tata.
Înainte de a scrie aceste rânduri am fost totuși curios să aflu totuși dacă nu cumva doamna Buzoianu are dreptate.
Așa că am întrebat pe cineva care e sigur mai deștept și decât mine și decât un ministru românesc – o formă de inteligență artificială – dacă chiar nu se poate face altceva cu urșii ăia.
Iată răspunsul care m-a convins că deja am ajuns la stadiul în care mașinile sunt mai deștepte decât oamenii, chiar dacă aceștia sunt miniștri:
Eu aș trata problema aproximativ așa:
Aș încerca să fac localitatea neinteresantă pentru urs. Tomberoane și containere imposibil de deschis de animale, interzicerea depozitării resturilor alimentare la marginea localităților, control serios asupra gunoaielor din zonele turistice. Un urs nu vine la Bușteni fiindcă apreciază arhitectura. Vine fiindcă a învățat că acolo există mâncare.
Aș proteja gospodăriile vulnerabile, stupinele, fermele și stânele cu garduri electrice și alte sisteme de descurajare, subvenționate acolo unde este necesar. Este mai ieftin să împiedici ursul să descopere recompensa decât să plătești ani întregi consecințele după ce a descoperit-o.
Aș identifica individual urșii-problemă. Nu „avem 12.000 de urși, deci împușcăm 500”, ci: acesta apare repetat lângă case, acesta caută tomberoanele, acesta urmărește oameni, acesta este o femelă cu pui care doar traversează zona. Sunt probleme biologice diferite și nu văd de ce ar trebui să aibă aceeași soluție.
Aș folosi colare GPS pentru animalele cu risc, mai ales în zonele în care incidentele se repetă. Interesant este că legislația românească prevede deja marcarea și monitorizarea urșilor tranchilizați și relocați prin colare GPS ori alte mijloace de identificare.
Aș avea echipe profesioniste de intervenție, nu sistemul în care ursul apare la ora două noaptea și începe un festival telefonic: primar, jandarmi, gestionar de fond, veterinar, minister, cine semnează, cine răspunde. Echipa trebuie să poată decide în minute: alungare, tranchilizare, capturare sau împușcare.
Pentru că altfel construim un sistem extraordinar de comod. Lăsăm gunoiul accesibil, permitem turiștilor să hrănească urșii, lăsăm animalele să învețe ani întregi că omul înseamnă mâncare, nu investim suficient în prevenție și monitorizare sau furăm banii destinați acestui scop, iar când ursul face exact ceea ce l-am învățat noi să facă, concluzionăm:
„Nu mai avem ce face.”
Aveam foarte multe de făcut. Si în privința urșilor, și a economiei și a educației, a justiției, a evoluției sociale.
Numai că nu am făcut nimic, mai mult, am distrus o parte din capitalul social și material pe care l-am moștenit, chiar dacă nu am moștenit mare lucru.
*
Ințeleg din toată acțiunea desfășurată împotriva lui că Viorel Pașca nu a făcut bine.
OK, pot fi de acord cu asta, să fie pedepsit dacă a făcut ceva rău.
Aș dori însă să aflu ce a făcut statul în această privință, mai precis ce a făcut Statul Românesc pentru a întemeia niște adăposturi pentru oamenii aflați în nevoie, sau care necesită îngrijiri paliative, ceva de genul așezământului creat de Viorel Pașca, dar făcute bine, eficiente, cu respectarea tututor legilor.
Poate cineva mi-ar putea face o statistică pe județe, câte astfel de așezăminte ale statului, cu locuri de cazare decente, cu asistenți medicali calificați, medici, hrană de calitate și tot ce mai trebuie există în județul Timiș, Caraș Severin, Arad, Vaslui, Ialomița, Mehedinți și așa mai departe. Că dacă mă uit la ce se întâmplă în țara asta, bani ar fi fost destui.
***
Mașina în care ne aflăm se îndreaptă cu toată viteza spre zid.
Încet, dar tot mai sigur, ne îndreptăm spre dezastru. PNRR se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe. Demența politicienilor a ajuns la paroxism: după ce PSD a îngropat finanțele publice prin politica sa dincolo de iresponsabilă din 2024 și s-a opus cu o îndârjire sinucigașă oricărei reforme cât timp a făcut parte din guvern, acum acționează pentru a fi sigur că S&P ne va coborî în categoria țărilor „nerecomandate investițiilor”. Întâi a făcut praf legea ANI, iar acum este ferm împotriva legii privind salariile din sectorul public, unde luptă cot la cot cu sindicatele – care vor fi părtașe la îngroparea economiei și a oricărei șanse de mai bine pentru mai bine de un deceniu de acum încolo.
Anul 2026 nu este capătul constrângerilor bugetare, care trebuie continuate încă cinci ani
Când guvernul de la Bucureşti a convenit, la finalul lui 2024, un plan de ajustare structurală până în 2031, socoteala era că la reducerea deficitului participă, deopotrivă, veniturile şi cheltuielile.
Firmele încep să strângă cureaua: comandă mai puțină marfă și își golesc depozitele
Comenzile de transport se răresc, volumele sunt ajustate mai atent, iar companiile amână aprovizionarea și încearcă să țină mai puțină marfă în depozite. După primele semnale apărute în comerțul online încă din februarie și martie, schimbarea de comportament se vede acum și în fluxurile de import.
Suntem călcați pentru că permitem asta
România ultimilor doi ani seamănă cu o țară ținută în terapie de șoc permanentă. Nu apucăm să înțelegem o criză, că începe alta. Șocuri politice, geopolitice, geoeconomice. Deficit, taxe, inflație, reforme, tăieri. Totul e urgent. Totul e excepțional. Totul trebuia făcut ieri. Și atunci se instalează un sentiment tot mai răspândit: suntem călcați.
Merdenelele sunt doar pretextul.
Scandalul „merdenele versus croissante” a depășit de mult o simplă dispută gastronomică. A devenit expresia unei frustrări sociale mai profunde: sentimentul că există o categorie de oameni care s-au obișnuit să se considere superiori celorlalți doar pentru că au bani, relații, nume de familie, acces la anumite cercuri sau un anumit statut social.
Anestezia morală, cel mai mare pericol psihologic al epocii noastre.
Există momente în istorie în care tăcerea încetează să mai fie neutralitate și devine complicitate.
Dan Dungaciu compară schimbările din Europa cu transformările României de după 1989
Dan Dungaciu compară schimbările din Europa cu perioada de după 1989 din România. Sociologul spune că, la fel ca atunci, și schimbările actuale pot avea efecte importante asupra societății, politicii și economiei.
Urșii care ajung în localități trebuie împușcați, spune Diana Buzoianu: „Nu mai ai ce face”
Ministrul interimar al mediului, Diana Buzoianu, a declarat duminică, 23 august, la TVR Info, că atunci când urșii ajung în orașe autoritățile trebuie să intervină prin împușcarea animalelor, pentru că acestea reprezintă un pericol pentru oameni.
INVESTIGAȚIE.
Un câmp cu buruieni înalte, din zona sudică de coline a județului Vâlcea, joacă rolul trist al cimitirului pentru mai mulți oameni cu suferințe pe care statul român i-a avut în îngrijire. Unii au cruci, alții nu. Dar toți au pierdut, din nou, în relația cu autoritățile. Am murit după abuzuri, iar abuzatorii nu au …
Costul mobilizării IGSU din dosarul „Viorel Pașca”, privind așezămintele ilegale de la Dumbrava: 1,2 milioane de lei.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență estimează cheltuielile pentru mobilizarea paramedicilor și pompierilor care au participat la descinderile DIICOT de la casele lui Viorel Pașca din județul Bihor la aproape 1,2 milioane de lei.
Suma reiese dintr-un răspuns transmis de IGSU în urma unei solicitări de informații a ziarului Libertatea. Instituția a transmis și devizul misiunii, calculat „la virgulă”. Documentul arată că la misiune, care a durat 33 de ore, au participat 340 de oameni aduși din aproape toată țara, inclusiv de la Constanța, Galați, Botoșani și Suceava. Doar 6 oameni au fost din Bihor.
Ce a pățit Andrei Ciobanu în tren, după ce a plătit 153 de lei pe un bilet la clasa 1: „Planul era să ajung la Constanța și să văd marea”
Considerat drept unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați actori care fac stand-up comedy și fost prezentator la matinalul de la Kiss FM, Andrei Ciobanu a mers recent la mare cu trenul, iar experiența lui a fost una de neuitat.
După cum a afirmat chiar comediantul, el a mers cu trenul de la București la Constanța, însă a întâmpinat o problemă despre care s-a scris des și pe care au reclamat-o mai mulți români: în tren nu a avut aer condiționat, chiar dacă a mers la clasa 1 și a plătit 153 de lei pe bilet!
Mai mult decât atât, Andrei Ciobanu a precizat că l-a rugat pe bărbatul care le-a controlat biletele să dea aerul condiționat mai tare, deoarece acesta nu face față, iar acesta i-a dat un răspuns bizar: a spus că va rezolva, doar că nu merge.
Cum poziționezi corect boxele într-un living ca să obții sunet surround real
Poziționarea boxelor contează la fel de mult ca modelul ales. Un sistem scump poate suna dezamăgitor dacă boxele sunt puse greșit, iar un sistem mediu poate surprinde plăcut dacă este instalat corect.
Faci un bloc, faci și loc de joacă.
Dezvoltatorii imobiliari ar putea fi obligați să amenajeze locuri de joacă în noile ansambluri rezidențiale din Timișoara. Regulamentul propus de consilierul local Răzvan Negrișanu intră la vot în consiliul local, după ce municipalitatea a finalizat documentația.
Primăria a luat cu macaraua statuile de culturiști din fața sălii Constantin Jude
Platoul din fața Sălii „Constantin Jude” intră în renovare iar primăria a ridicat cu macaraua statuile de culturiști amplasate acolo de către maestrul sportului Florin Teodorescu.
Platoul din fața Sălii Sporturilor „Constantin Jude” (Olimpia) din Timișoara va fi refăcut, anunță primăria.
Primele lucrări au început deja, iar astăzi primăria a comunicat că „a ridicat statuile private amplasate pe domeniul public.”
Programul de lucrări al SDM în ziua de 25 august 2026
Ce facem astăzi, 25 august 2026, în Timișoara?
Marți, 25 august, ai mai multe motive să ieși în oraș: la Iulius Town te așteaptă reduceri, oferte și surprize. Seara, te poți bucura de un show de stand-up comedy.
