Mica Unire vs. Marea Unire, o prostie inventată după revoluție, forțată, utilă politic și goală de conținut real.
În copilăria și adolescența mea – și nu vorbim de Evul Mediu, ci de un trecut recent – nu exista termenul de „Marea Unire”.
Pur și simplu nu era.
Unirea era Unire.
Punct.
24 ianuarie.
1 decembrie?
O zi oarecare.
Se mergea la muncă, la școală, la viață.
Dacă aveai oră de istorie, poate se pomenea ceva.
Dacă nu, nu.
La televizor în 1 decembrie se spunea că începe „Luna Cadourilor”.
1 decembrie era important pentru că se apropia Moș Nicolae, apoi vacanța, apoi Crăciunul.
Atât.
Nicio aură mistică, nicio paradă, nicio supă fierbinte distribuită „poporului”.
Schimbarea a venit după ’89, dintr-o nevoie disperată de legitimitate.
Legea care a făcut din 1 decembrie Ziua Națională a fost votată în iulie 1990.
Decizia a venit rapid, în contextul în care FSN-ul (viitorul PSD) și naționaliștii transilvăneni (PUNR și Vatra), mai târziu PRM, „strămoșii” actualilor „suveraniști”, aveau nevoie de un simbol care să lege noua putere de un mit național „întregitor” și anti-maghiar implicit.
Nu în ultimul rând, se dorea și o reabilitare a armatei, care s-a comportat cum s-a comportat cu puțin timp înainte, la revoluție.
Dar România nu începe la Alba Iulia în 1918.
România începe în 1859, când două principate sărace, fragile, fără armată comună, fără infrastructură serioasă, fără „garanții internaționale”, au decis să facă ceva scandalos pentru epocă: să se unească prin voință politică internă, nu prin dictat sau conjunctură de război mondial.
24 ianuarie e despre inteligență politică, compromis, construcție, modernizare.
Despre Cuza, reforme, secularizare, școală, lege.
Despre începutul României reale, nu despre o fotografie de grup făcută la final de război, când imperiile se prăbușeau și fiecare trăgea ce putea.
Și da, mai e ceva: memoria trăită.
Ziua Unirii – unirea aia adevărată – se simțea.
După vacanța de iarnă începeau repetițiile.
Veneam seara la școală, după cursuri.
Ne strângeam toți – patru clase, patru învățători.
Macoviciuc Vasile, Vasilică, cu acordeonul.
Eu cu două tam-tam-uri vechi ale tatălui meu.
Alții cântau din voce, spuneau poezii.
Ne uitam poate la un diafilm cu Moș Ion Roată.
Ne luam de mână, dansam Hora Unirii.
Se încheia cu o periniță, nu cu discursuri goale și girofaruri.
Nu erau părinți, nu era propagandă.
Eram noi, între noi. Comunitate. Firesc. Bucurie.
Impreună cu Vasilică
…
Iar după Ziua Unirii… da, începea pregătirea pentru următorul mare eveniment, Ziua Femeii.
Dar despre asta, poate, altădată.
…
Asta e diferența fundamentală:
24 ianuarie e o sărbătoare construită din interior, vie, civilă.
1 decembrie e o sărbătoare impusă de sus, politizată, militarizată, confiscată ideologic.
România nu s-a născut dintr-o paradă, ci dintr-o decizie lucidă.
Și dacă tot vrem o zi națională care să spună ceva despre cine suntem, nu despre ce ne place să mimăm, atunci răspunsul e simplu:
24 ianuarie.
Restul e propagandă postrevoluționară cu steaguri ieftine și memorie selectivă.
Astăzi e ziua în care trebuie să mâncați mâncare mai bună, de sărbătoare, nu fasole cu ciolan, că nu mai suntem atât de săraci încât să nu ne permitem altceva, poate să beți un pahar de vin și să vă bucurați.
*
Vă mai aduceți aminte?
Giorgia Meloni era prezentată, înainte de alegeri, ca un fel de Mussolini reîncarnat, doar că mai mică de statură și cu coafură modernă.
Presa „respectabilă” vedea în ea începutul Apocalipsei: marșul asupra Romei, bocanci, saluturi romane, lagăre pentru imigranți și, probabil, interzicerea pastelor al dente.
Și apoi… realitatea. Marele dușman al propagandei.
Ajunsă la putere, Meloni n-a scos Italia din UE, n-a dat foc Constituției, n-a reabilitat fascismul și n-a transformat Roma într-un decor de film istoric cu uniforme negre.
Dimpotrivă, a fost pragmatică în relația cu Bruxelles-ul, rațională în politica externă, fermă, dar nu isterică, în chestiunea migrației, și, lucru aproape scandalos în Europa de azi, a guvernat cu capul, nu cu lozinca.
Ca să nu mai spunem de farmecul ei de care se folosește din când în când pentru a zăpăci câte un mascul care crede că e buricul planetei.
De ce această demonizare preventivă?
Pentru că presa contemporană nu mai analizează, etichetează.
Nu mai judecă politici, ci intenții presupuse.
Nu mai așteaptă fapte, ci construiește narațiuni.
Cine nu e „din familie” trebuie transformat rapid într-un monstru, ca nu cumva electoratul să observe ceva grav: că există alternative funcționale.
Meloni nu e un salvator și nu e un înger.
Dar e, fără îndoială, unul dintre cei mai lucizi lideri europeni ai momentului. Iar faptul că asta i-a surprins pe atât de mulți spune totul despre cât de jos a ajuns nivelul dezbaterii publice.
***
NATO, așa cum îl știm, se apropie de sfârșit.
Într-un articol de opinie, publicat în New York Time, profesorul Rajan Menon de la City College din New York a vorbit despre viitorul NATO.
Și dacă Groenlanda este „zgomotul”, iar fondul este de fapt Iran?
Privită prin lentila unui strateg geopolitic, reluarea obsesivă a temei Groenlandei nu trebuie citită ca un proiect teritorial, ci ca un instrument de arhitectură a atenției. În politica de mare putere, agenda publică este la fel de importantă ca desfășurarea de forțe, iar Donald Trump a demonstrat în repetate rânduri că înțelege acest adevăr mai bine decât mulți dintre criticii săi. Groenlanda este zgomotul. Iranul este fondul.
Culisele reuniunii de la Bruxelles: Giorgia Meloni le-a spus liderilor UE că lupta împotriva lui Trump este o idee proastă
În încercarea de a mai calma tensiunile transatlantice, premierul italian Giorgia Meloni a prezentat în această săptămână, în spatele ușilor închise, argumentele lui Trump în fața liderilor europeni.
Mai exact, la summitul de la Bruxelles care a avut loc joi, Meloni le-a spus omologilor săi din UE că lupta împotriva lui Trump este o idee proastă, pentru că Europa are totul de pierdut dintr-un conflict cu America, au declarat, sub anonimat, patru persoane familiarizate cu subiectul pentru POLITICO.
În plus, Meloni i-a mai îndemnat pe liderii UE să nu-l considere pe Trump nebun sau imprevizibil, așa cum l-au descris în privat unii oficiali.
Șefa FMI: Inteligența artificială va lovi piața muncii ca un tsunami, iar tinerii vor fi cei mai afectați.
Inteligența artificială va lovi piața muncii ca un tsunami, iar tinerii vor fi cei mai afectați, a avertizat astăzi, la închiderea Forumului Economic Mondial de la Davos, directoarea Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgijeva. FMI estimează că în următorii ani, în economiile dezvoltate, 60% din locurile de muncă vor fi îmbunătățite, eliminate sau transformate datorită […]
Vrem, nu vrem, vom fi conduşi de algoritmi, mai repede decât credem
Budapesta acuză Kievul că „se amestecă foarte dur și direct” în alegerile din Ungaria
Ucraina a început să se amestece dur în alegerile din Ungaria, deoarece își dorește un guvern care să spună da Bruxelles-ului în ceea ce privește războiul, dar guvernul ungar va continua să-și protejeze țara și…
Scârțâie relația dintre România și Ucraina?
Noua lege a cetăţeniei adoptată de Ucraina scoate România de pe lista țărilor cu care acceptă dubla cetățenie, dar MAE susține că românii ucraineni nu vor fi afectați.
24 ianuarie 1859, clipa în care inimile românilor din Principate bat la unison.
Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1959 semnifică un moment crucial în istoria României, deschizând calea procesului de formare a statului român modern. Istoricul Adrian Cioroianu apreciază că este nedrept, din punct de istoric și simbolic, să numim „Mica Unire“ marele eveniment din 24 ianuarie 1859. În această paradigmă de interpretare, granițele dintre Marea Unire din 1918 și Mica Unire ar trebui să dispară, fiindcă vorbim de premisa care a dus la întemeierea statului român.
Legionarismul a fost fascismul românesc
Între 21 și 23 ianuarie 1941, legionarii, aduși de Ion Antonescu la guvernare, au organizat la București sângeroasa rebeliune. Antisemitismul obsesiv, codificat în religie politică, a dus la masacre înfiorătoare în rândul populației evreiești. Țintele erau evreii și cei înfierați…
Înregistrarea punctelor de lucru, obligație nouă pentru fime – Ministerul Finanțelor va anunța în următoarele zile, posibil chiar luni, clarificări în privința noii obligații de a înregistra la ANAF puncte de lucru cu mai puțin de 5 angajați
Vin alte 10 tramvaie moderne pentru Timișoara, prin fonduri europene
Primăria Municipiului Timișoara a atribuit contractul pentru furnizarea altor 10 tramvaie electrice noi, cu peste 150 de locuri, cu podea coborâtă, sisteme avansate de siguranță, climatizare și alte dotări moderne. Acestea vor fi livrate de compania Bozankaya până în primăvara anului viitor și vor putea fi introduse pe linia 9, care asigură legătura între Gara […]
