Revista presei – 11.02.2025

Klaus Iohannis a demisionat.
O parte a poporului jubilează, agitându-se de parcă ar fi câștigat la loterie.
Dar realitatea este ceva mai banală.
Președintele se afla într-o situație asemănătoare cu cea a unui fost proprietar de garsonieră care nu poate pleca până nu vine noul locatar să preia cheile. Nu poți pleca pur și simplu, lăsând ușa deschisă.
Acum, însă, totul e rezolvat, iar România are ocazia să-și contemple viitorul cu un optimism prudent. Sau nu.

În mod realist, peste un deceniu, majoritatea românilor fie nu își vor mai aminti cine a fost Klaus Iohannis, fie îl vor reține ca pe un personaj palid, fără impact real asupra destinului națiunii. Istoria, mai ales în epoca vitezei informaționale, este necruțătoare cu figurile care nu lasă urme profunde.

Ceea ce sunt curios este dacă măcar unul dintre cei care au cerut cu înverșunare această demisie poate articula clar ce anume s-a schimbat în momentul în care președintele României nu mai este Iohannis, ci Bolojan. Până când găsim altul. Și, mai ales, dacă această schimbare are vreo relevanță concretă. Pentru că, în esență, această demisie nu rezolvă nimic. E doar o victorie simbolică, pentru un grup de agitatori care au nevoie să se convingă că au influențat soarta națiunii.

În altă ordine de idei, trăim vremuri în care schimbările se petrec într-un ritm nemaiîntâlnit de zeci de ani. Lumea din jurul nostru evoluează rapid, iar România trebuie să țină pasul. Prin urmare, alegerea unui nou președinte ar trebui să reflecte această realitate.
Avem nevoie de un lider care, în primul rând, să înțeleagă transformările globale și, în al doilea rând, să fie capabil să ghideze țara prin provocările care vin. Din păcate, sistemul nostru politic pare blocat în trecut, repetând aceleași greșeli cu alți actori.

„Coaliția” pariază pe Crin Antonescu, mizând pe notorietatea lui. Un personaj cunoscut, desigur, dar cunoscut mai ales pentru porecla sa de acum un deceniu: „Căcărău”. Și, la fel de important, cunoscut pentru lipsa realizărilor. Nu a făcut nimic înainte, nu a făcut nimic de atunci încoace. Dar este un nume familiar, iar în politică asta pare să fie suficient.

Alternativa este Călin Georgescu, o figură la fel de problematică. Un personaj prins între un almanah din anii ’80 și o carte a lui Pavel Coruț de la începutul anilor ’90. Un nostalgic al unei epoci apuse, care ieri vorbea despre boicoturi economice fără să înțeleagă că economia globală a avansat ireversibil, iar iluzia autosuficienței românești este exact asta – o iluzie.

Aceștia sunt oamenii în care ar trebui să ne punem speranțele pentru viitor. Oameni care ar trebui să rezolve criza inevitabilă a celor care astăzi își permit să meargă cu mașina la birou după ora 8, dar care în câțiva ani s-ar putea trezi fără loc de muncă, devenind o povară pentru societate. Oameni care ar trebui să reformeze un sistem de educație incapabil să producă absolvenți pregătiți pentru realitatea economică. Oameni care ar trebui să repare un sistem medical în colaps. Și, pe lângă toate acestea, să anticipeze și să gestioneze provocările viitorului.

Cu astfel de opțiuni, nu e de mirare că schimbarea reală pare o perspectivă îndepărtată.

*

Între timp, domnul Ciolacu dorește ca toate produsele din supermarket să aibă același adaos comercial.
Pot înțelege că domnul prim-ministru nu le știe pe toate – nici eu nu le știu. Dar nu îl împiedică nimeni să se consulte cu cineva priceput.

*

Liceenii vor studia din nou gramatica, pentru că Ministrul Educației consideră că limba română se învață prin formule și tabele, ca o ecuație de rezolvat mecanic. O teorie aplicată cu sfințenie de zeci de ani în școlile românești, cu rezultate ușor de observat: cel puțin jumătate dintre români nu știu când să scrie „sau” și când „s-au”.

Adevărul este că o limbă nu se învață din scheme rigide, ci prin contact direct cu ea, prin lectură sau fiind nevoit să o folosești în viața de zi cu zi. Citind cărți, nu doar că îți însușești regulile gramaticale într-un mod natural, dar îți îmbogățești vocabularul, îți rafinezi exprimarea și înțelegi ritmul viu al limbii. În schimb, orele de gramatică bazate pe memorare produc elevi care știu pe dinafară definiții, dar care ezită când trebuie să scrie o frază corectă. Nu gramatica în sine este problema, ci felul în care este predată: izolată de lectură, redusă la un set de reguli abstracte, aplicate mecanic, fără a fi legate de modul în care oamenii vorbesc și scriu în mod real.

Poate că ar fi momentul ca școala să înțeleagă că nu un tabel cu formele verbale face un elev să scrie corect, ci paginile citite, limbajul interiorizat prin expunere constantă. O limbă se trăiește, nu se recită dintr-un manual.

*

Scade numărul de pensionari în România.
Cred că ne bagă ăștia ceva în pensie.

*

Și până la urmă povestea cu rușii care vor să ne impună președintele lor s-a dovedit a fi un banc, o nouă versiune a celui în care mașina nu era Mercedes ci o bicicletă ieftină, și nu s-a dat, ci s-a furat.

***

Iz de revoluție și riscuri de securitate

Primele săptămâni ale administrației Trump au adus o furtună de decrete care, cel puțin în felul în care sunt prezentate de noul guvern și de opoziția americană în degringoladă, pare să semene cu o schimbare de regim fără vărsare de sânge, de tipul celor puse la cale cu finanțări generoase de la Washington. Schimbările făcute de Trump par să demanteleze ordinea internaționala creată chiar de America și să o înlocuiască cu o ordine despre care nici măcar actualul guvern de la Washington nu are o idee limpede.

”Chinezii au acționat mereu în interesul China, iar rușii au acționat mereu în interesul Rusiei, Chilienii în interesul Chile, iar SUA în interesul SUA. Acolo unde interesele noastre se aliniau, aveam parteneriate și alianțe; acolo unde apăreau divergențe aveam diplomația care intervenea pentru a preveni conflictele, urmărindu-ne mai departe interesele și înțelegând că celelalte puteri vor face același lucru. Toate acestea s-au pierdut.

Trump spune că „se va dezlănţui iadul” dacă Hamas nu eliberează ostaticii până sâmbătă la prânz

Preşedintele Donald Trump a îndemnat luni Israelul să anuleze acordul de încetare a focului cu Hamas şi „să se dezlănţuie iadul” dacă Hamas nu returnează ostaticii încă deţinuţi în Gaza până sâmbătă la prânz, relatează CNN.

Trimisul lui Trump: Casa Albă vrea ca Zelensky să organizeze alegeri

Președintele Volodymyr Zelesnky susține că Kievul nu poate organiza un vot în situația actuală, deoarece nu și-ar putea menține trupele pe linia frontului.

Liderul ucrainean a susținut că organizarea unor alegeri în timpul conflictului țării cu Rusia ar fi un dezastru pentru Kiev din motive care variază de la dezaprobarea populară până la riscul de a-și pierde armata.

Trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru conflictul din Ucraina, Keith Kellogg, a declarat anterior că Washingtonul dorește ca Zelensky să organizeze alegeri prezidențiale și parlamentare înainte de sfârșitul anului.

Avem ocazia unică de a îmbunătăţi vieţi cu ajutorul AI, spune şeful Google

CEO-ul Google, Sundar Pichai, a împărtăşit viziunea sa asupra viitorului inteligenţei artificiale, luni, în cadrul unui discurs susţinut la Grand Palais cu ocazia AI Action Summit.

Europa încearcă să ţină pasul cu SUA şi China în domeniul inteligenţei artificiale. Macron anunţă investiţii de 109 miliarde de euro în Franţa

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a anunţat investiţii în valoare de 109 miliarde de euro în domeniul inteligenţei artificiale în Franţa în următorii ani, în timp ce Europa încearcă să se impună într-o industrie în creştere rapidă, dominată de SUA şi China.