Revolta e legitimă.
Furia e justificată.
Dar fără memorie istorică, revolta riscă să devină doar preludiul unei alte dezamăgiri colective.
Iar istoria, când e ignorată, are un obicei prost: nu se repetă identic, dar pedepsește la fel de dur.
Un lucru esențial, despre care articolul de mai jos atinge doar tangențial, este relația generației Z cu istoria.
Nu istoria predată plicticos, cu domnitori înșirați ca sarmale reci, ci istoria reală, dureroasă, cu consecințe concrete.
Pentru că, oricât de nouă ar fi lumea digitală, prostia politică nu e niciodată originală – doar reciclată.
Avem exemple clare.
Fascismul a promis ordine, mândrie națională și „curățenie morală”.
A livrat război, crime în masă și distrugerea Europei. Și, mare atenție, în toată Uniunea Europeană, inclusiv în România, fascismul dă semne de renaștere.
Capitalismul deșănțat, lăsat fără frâne, a promis libertate și prosperitate pentru toți.
In schimb a livrat inegalități obscene, generații întregi condamnate la chirie pe viață și o planetă exploatată până la os.
Iar ceea ce la noi s-a numit „comunism” – deși a fost, în realitate, o dictatură brutală a unei clici mediocre – a promis egalitate și dreptate socială.
A livrat frică, foame, delațiune și stagnare intelectuală.
Se poate învăța inclusiv din ceea ce s-a întâmplat în România după revoluție, s-ar putea face chiar un capitol distinct în cărțile de istorie despre această etapă, capitol numit „Așa nu”.
Pentru că tot ceea ce am avut în acea perioadă a fost greșit.
Am avut în anii ’90-2000 entuziasmul orb față de „piața liberă” fără reguli, oligarhi, privatizări dubioase, dependență energetică.
În anii 2010-2015 am trăit cu iluzia că „tehnocrații” salvează totul, s-au făcut reforme cosmetice în rândul unor instituții.
Chiar și recent, am trăit cu iluzia (cel puțin eu, o persoană din exterior, am crezut așa) că USR-ul este ceva diferit, dar și acesta, dintr-o formațiune antisistem s-a transformat într-un partid „clasic” din care nu lipsește corupția și celelalte tare care macină din interior celelalte partide.
Poate că nu e vorba de oameni răi, ci de mecanismele inevitabile ale puterii care corup orice formațiune care nu are garduri foarte înalte împotriva lor de la început.
Toate aceste sisteme au ceva în comun: au fost îmbrățișate de oameni convinși că „de data asta va fi altfel”, că istoria poate fi păcălită. N-a fost.
De aceea, când vorbim despre învățatul de la cei mai în vârstă, nu e vorba de a le prelua reflexele, compromisurile sau fricile.
Ci de a învăța ce nu mai trebuie repetat.
Istoria nu e un muzeu prăfuit, ci un manual de avertismente scrise cu sânge, nu cu markerul.
Generația Z are un avantaj uriaș: acces la informație.
Dar are și un risc major: tentația de a crede că tot ce e vechi e automat greșit și tot ce e nou e automat bun.
Aici apare pericolul.
Revolta fără memorie istorică devine ușor manipulabilă.
Azi lupți împotriva „sistemului”, mâine te trezești aplaudând un autoritarism ambalat frumos, cu logo modern și slogan catchy.
Dacă tinerii vor cu adevărat o lume diferită de cea a părinților lor, atunci trebuie să facă ceva ce generațiile anterioare au evitat sau au făcut superficial:
să combine revolta cu luciditatea istorică.
Asta înseamnă să respingă fascinația pentru lideri „puternici” care promit soluții simple la probleme complexe;
Să nu înghită pe nemestecate dogma pieței libere ca soluție universală;
Să înțeleagă că egalitatea impusă cu bâta devine rapid dictatură;
Si, mai ales, să accepte că niciun sistem nu funcționează fără control, echilibru și responsabilitate civică.
Schimbarea reală nu vine din arderea tuturor cărților vechi, ci din citirea lor atentă.
Generația Z nu are nevoie de o ideologie pură — pentru că istoria ne-a arătat unde duc ideologiile pure.
Are nevoie de un amestec lucid: libertate economică cu reguli clare, protecție socială fără populism, drepturi individuale fără anarhie și stat puternic, dar strict supravegheat.
În final, dincolo de teorii și promisiuni, vă dau un sfat simplu:
Când vă alegeți liderii, priviți cu atenție din ce familie vin.
Părinții și bunicii lor i-au format, le-au pus primele valori în cap.
Iar educația primită acasă nu dispare niciodată — mai devreme sau mai târziu, iese la suprafață.
***
Zelenski avertizează că Rusia va declara viitoarele alegeri din Ucraina fraudate
Volodimir Zelenski a spus că Rusia vrea să declare viitoarele alegeri din Ucraina fraudate și avertizează că scrutinul poate avea loc doar cu garanții clare, potrivit mezha.net. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia se pregătește să catalogheze viitoarele alegeri prezidențiale din Ucraina drept fraudate, chiar înainte ca acestea să aibă loc. Afirmația președintelui […]
Corupție la nivel înalt în Ucraina.
Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO) au anunțat sâmbătă demascarea unei grupări infracționale organizate care includea deputați în funcție din Rada Supremă. Aceștia sunt acuzați că au creat un mecanism sistemic de primire a mitelor în schimbul influențării voturilor asupra unor proiecte de lege specifice.
Revolta generației Z va continua în 2026? Tinerii sunt gata să răstoarne sistemul, dar nu știu ce să pună în loc.
Și în alegerile din România, dar și în alte țări, tinerii generației aflate în jurul vârstei de 23-29 de ani s-au exprimat puternic în anul care a trecut. „Politica lor este o explozie de frustrare”,…
România, blocată la coada UE la investițiile în cercetare.
România continuă să ocupe ultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare (R&D), potrivit celor mai recente date Eurostat. În 2024, alocarea a rămas la 0,5% din PIB, exact acelaşi nivel înregistrat şi în urmă cu zece ani, semn al unei stagnări prelungite într-un domeniu-cheie pentru dezvoltarea economică.
Dizolvările de firme, în creștere cu 26% în primele 11 luni din 2025 – Principalele domenii de activitate afectate
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 26,2% în primele 11 luni din 2025, până la 51.805, față de 41.039 în perioada similară din 2024, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), transmite Agerpres.
Ce se întâmplă cu bisericile goale ale României.
Depopularea și scăderea numărului de credincioși au lăsat biserici pustii în România, dar și în vestul Europei. În satele românești, multe lăcașuri închise se degradează lent, iar soarta lor este incertă. În alte state, comunitățile le-au găsit noi utilizări.
