Este evident că o persoană care scoate din buzunar o sumă considerabilă pentru a fi inclusă pe listele de candidați ale unui partid nu o face dintr-o dorință sinceră de a servi interesul public. Adevărata motivație este pur financiară, tratând această acțiune ca pe o investiție, o afacere. Sumele plătite pentru accesul pe listă nu reprezintă altceva decât un avans, cu promisiunea nerostită că vor fi recuperate ulterior, cu vârf și îndesat, nu din salariul oficial primit într-o funcție publică, ci prin alte metode mai puțin transparente.
Să ne gândim puțin, 60.000 de euro, o sumă despre care majoritatea cetățenilor aceste țări nu reușesc să o economisească într-o viată de muncă adevărată și cinstită, pentru o cioară grasă de pe gard.
E greu de conceput că cineva care deține acești bani și îi investește în politică i-a câștigat prin muncă cinstită.
Un om cu integritate, cu valori morale și dorința autentică de a contribui la binele comun, nu ar scoate din buzunar o astfel de sumă doar pentru a apărea pe o listă de candidați. Aceste fonduri provin, cel mai probabil, din afaceri cel puțin imorale, posibil ilegale, iar cei care plătesc astfel de sume o fac cu siguranța că își vor recupera banii, dar nu prin metode oneste.
Un partid care își constituie listele de candidați pe baza acestor plăți, eliminând oameni valoroși și competenți doar pentru că nu au resurse financiare, nu poate urmări decât interese personale și obscure.
Folosindu-se această „politică” mizerabilă oameni cu adevărat merituoși, cei care ar putea aduce beneficii reale societății, sunt marginalizați, iar în locul lor, ajung să aibă influență tot felul de indivizi mai puțin pregătiți, în nici un caz bine intenționați, dar cu destule resurse financiare pentru a-și cumpăra locul pe listă.
Astfel, partidul respectiv devine mai degrabă o grupare infracțională, asemănătoare unei organizații mafiote, unde puterea și influența se împart în funcție de bani, nu de competență sau bună-credință.
Ceea ce este și mai grav este faptul că aceste practici nu mai sunt ascunse. Totul se face la vedere, cu un dispreț total față de moralitate, legalitate și față de poporul care, teoretic, ar trebui să fie suveran.
În acest context, un astfel de partid nu merită nici măcar să fie luat în calcul la vot.
Iar alegătorii care își oferă susținerea unor astfel de formațiuni politice devin, în mod indirect, complici la distrugerea valorilor democratice și la perpetuarea corupției.
*
Robert Șerban își pune întrebări cu privire la cei pe care ar trebui să-i voteze. La fel fac și eu, în fiecare zi, motiv pentru care citesc cu atenție ce are de spus fiecare candidat.
Din fericire, de ieri problema a devenit mai simplă: două partide, PNL și AUR, s-au autodenunțat, recunoscând că cei care doresc să candideze pe listele lor trebuie să plătească pentru acel loc. Astfel, atât candidații la președinție din partea acestor două partide, cât și cei pentru Camera Deputaților sau Senat, s-au autoexclus din lista celor despre care mă întreb dacă merită sau nu să fie aleși.
Ar mai fi ceva de adăugat, de data aceasta despre Robert Șerban. El a menționat în mai multe rânduri că se identifică ca fiind de dreapta. Liberal.
Cu toate acestea, într-o emisiune în care l-a avut invitat pe Horia Patapievici – dacă memoria nu mă înșală – cei doi au ajuns la concluzia că cei care reflectează profund și apoi își pun gândurile pe hârtie devin, inevitabil, oameni de stânga. Aceasta ar explica de ce marii scriitori tind să aibă opinii mai degrabă de stânga decât de dreapta.
Un alt aspect ar fi că deși astăzi liberalismul poate fi perceput ca fiind mai apropiat de dreapta, în esența sa este mai degrabă o mișcare centrată pe libertăți individuale și progres social, ceea ce o apropie de valorile de stânga.
Mă întreb dacă nu există o oarecare contradicție între aceste două perspective. Nu cumva domnul Robert Șerban confundă stânga cu dictatura pegrei, care în România a luat forma ceaușismului și a FSN-ismului, și dreapta cu meritocrația?
Este posibil, de multe ori se pierde din vedere faptul că adevăratele ideologii de stânga și de dreapta sunt mult mai nuanțate decât simpla asociere cu regimuri opresive sau cu elita intelectuală.
***
Mirajul BRICS și Noua Ordine Mondială
De astăzi timp de trei zile are loc în Rusia summit-ul BRICS, așteptat cu mare interes de statele saturate de dominația politică, militară și economică a SUA asupra unei bune părți a globului.
Grupul rebelilor, care reprezintă acum 45% din populația lumii și 35% din economia mondială, orbitează în jurului cuplului Rusia-China. Cele două super-puteri nucleare promit să construiască o platformă alternativă pentru plăți internaționale, imună la sancțiunile occidentale. În plus, Moscova și Beijingul au demarat deja parteneriate bilaterale de securitate cu unele state din BRICS (vezi Iranul, spre exemplu). Ținta pe termen lung ar fi scăderea ponderii dolarului în comerțul mondial, mult mai jos de nivelul de circa 70 la sută din ultimele trei decenii.
Cel puțin 20 de state s-au arătat dispuse să se alăture BRICS odată cu summit-ul desfășurat zilele astea la Kazan, iar alte 20 ar fi interesate să colaboreze strâns cu organizația, într-o formă sau alta. Vladimir Putin: ”BRICS este o asociație de state care lucrează împreună pe baza unor valori comune, a unei viziuni comune asupra dezvoltării și, cel mai important, a principiului luării în considerare a intereselor celorlalți”.
Radio France: Occidentalii nu înțeleg nimic din summitul BRICS.
Frankfurter Allgemeine Zeitung: Ar fi prea simplu ca rezultatul slab al Maiei să fie atribuit exclusiv intervențiilor Moscovei
EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene.
Ciolacu: Dacă nu împuşcăm preşedinţii, atunci îi facem de râs
Preşedintele PSD a declarat că românii au talentul de a demitiza orice politician Întrebat la emisiunea Morning Glory care este primul lucru pe care îl va rezolva, dacă ajunge preşedintele României, premierul Ciolacu a precizat că trebuie schimbată abordarea. ”Preşedintele cumva s-a ridicat undeva sus, a creat un glob de sticlă în jurul lui şi […]
Nicolae Ciucă explică de ce se dau bani pentru un loc eligibil la parlamentare: E o contribuție
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat marţi, despre plata locurilor eligile la parlamentare, că nu este vorba de a plăti un loc de parlamentar, ci de contribuţia legală pe care fiecare dintre candidaţi o poate aduce, financiar, pentru a susţine campania şi care ulterior se decontează de către AEP.
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a fost întrebat dacă la PNL se plătesc locurile eligibile la alegerile parlamentare, după scandalul declanşat de unii deputaţi AUR. ”Nu este vorba de a plăti un loc de parlamentar, ci este vorba de contribuţia legală pe care fiecare dintre noi putem să o aducem din punct de vedere financiar, pentru a susţine campania, fapt care ulterior se decontează de către AEP”, a explicat Nicolae Ciucă. Întrebat dacă există o anumită sumă impusă, Ciucă a precizat că ştie că este o limită maximă şi în funcţie de aceasta fiecare dă cât poate.
George Simion confirmă suma de 60.
Liderul AUR, George Simion, confirmă suma de 60.000 de euro cerută candidaţilor la parlamentare, dar a dat asigurări că banii sunt viraţi în contul partidului şi raportaţi la AEP, transparent.
Astfel, in ceea ce priveşte acuzele deputatului Ringo Dămureanu că Simion ar fi pretins 60.000 de euro pentru un post eligibil în Parlament, acesta a răspuns că, potrivit legii, candidaţii suportă aceste cheltuieli.
„Tuturor candidaţilor la alegerile parlamentare li s-a cerut să contribuie, conform legii, la bugetul de campanie, să asigure pre-campania şi campania electorală, pentru că aşa este conceput sistemul electoral, sistemul politic din România – candidaţii suportă aceste cheltuieli. Există şi dovezi, în contul partidului, nu în contul unuia sau altuia, transparent, raportând la Autoritatea Electorală Permanentă aceste cheltuieli”, a precizat Simion.
Partidele, afacerea cu cea mai mare creștere din România.
Pe 9 octombrie 2024, în contul partidelor au intrat dintr-o dată peste 62 de milioane de lei de la bugetul de stat ca subvenție, conform Autorității Electorale Permanente. Cea mai mare sumă a revenit PSD, echivalentul a peste cinci milioane de euro. Este urmarea unei măriri de buget pentru AEP, mărire despre care nici Guvernul și nici partidele nu au vorbit.
La ultima rectificare bugetară, din 23 septembrie 2024, guvernul condus de Marcel Ciolacu a suplimentat bugetul de 314 milioane de lei alocat partidelor cu alte 62 milioane de lei.
Astfel, subvenția partidelor a crescut în ultimii opt ani de 26 de ori: de la 14,5 milioane de lei în 2016, la aproape 380 de milioane de lei în 2024.
Cum ar arăta România cu Mircea Geoană preşedinte
Mircea Geoana a vorbit, într-un interviu acordat Adevărul, despre planurile pe care le are dacǎ va câștiga alegerile prezidențiale.
Robert Şerban, despre următoarele alegeri: „Sunt pe foarte mari gânduri”.
Abil când vine vorba de cuvinte, scriitorul Robert Şerban a fost pus în dificultate când a fost întrebat la PRESSALERT LIVE despre opţiunea sa la următoarele alegeri prezidenţiale. „Mă gândeam că o să mă întrebi, pentru că eu mă întreb. Sunt pe foarte mari gânduri. În primul rând mă pune trecutul foarte multor politicieni care […]
România interzice creșterea și eutanasierea în scop comercial a tuturor speciilor de şinşila şi a nurcilor.
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege care interzice creşterea şi uciderea speciilor de şinşila şi de nurcă pentru realizarea și comercializarea blănurilor. Legea va intra în vigoare din data de 1 ianuarie 2027.
Ion Cristoiu: Jurnalistul caltaboş
Prea bătrân pentru a-ți găsi un prieten în hipermarket
De un sfert de oră te învârți printre rafturi, împingându-ți căruciorul gol. Îl cauți, dar nu apare. Ai putea să te duci la raionul de cosmetice, pentru că ai auzit la radio că marca ta favorită are discounturi de 30% în această săptămână. Să-ți cumperi un deodorant, ai transpirat de când îl cauți. Ai aflat din presă că inflația a scăzut luna trecută la 4,62%, poate va scădea și luna asta, pentru că se aproprie alegerile, iată o oportunitate de a-ți umple căruciorul cu vârf!
Cumpără, cumpără, cumpără ceva! Nimic nu te atrage. Tu îți cauți prietenul. Poate este cel mai bun, dar este prietenul tău care s-a angajat de trei zile la acest hipermarket. Aproape de casa lui, foarte departe de casa ta. Trei zile în care n-ai putut să vorbești cu el, pentru că nu are voie să vorbească la telefon în timpul programului. Doar ți-a transmis pe messenger că l-au acceptat. „Felicitări!” – i-ai răspuns. L-au angajat, deși mai are trei ani până la vârsta de pensionare. Frumos din partea hipermarketului că au angajat un boșorog. Lucrător comercial. Să nu mai urle presa că hipermarketurile astea angajează numai tineri, carne tânără de muncă, pe care o exploatează! Să-l exploateze și pe prietenul tău, boșorogul, pe salariul minim pe economie.
Cadavrul
Un articol vechi de ziar m-a pus în fața unei întâmplări cu multe fire. Descrierea amănunțită venea la pachet cu cu acțiunile viitoare ale unui ucigaș necunoscut.
România investește 250 de milioane de euro în construirea Institutului Regional de Oncologie Timişoara
Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii, a anunțat, marți, pe pagina personală de Facebook, că vor fi alocate 250 de milioane de euro pentru ridicarea Institutului Regional de Oncologie Timişoara. Banii vin din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR).
Gelu Duminică, invitat astăzi la UVT pentru o conferință despre educația incluzivă
Astăzi, la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), Gelu Duminică va susține o conferință importantă despre educația incluzivă. Evenimentul, intitulat „Educație pentru toți? Sau […]
Ce facem astăzi, 23 octombrie 2024, în Timișoara?
Miercuri, 23 octombrie, puteți merge la un atelier muzical, la un workshop de fotografie istorică, la un spectacol de teatru, la recitaluri sau expoziții.
Vitamina C ajută cu adevărat când ești bolnav?
Vitamina C deține un statut aproape legendar printre suplimentele din farmacie. Este obișnuit să luăm câteva comprimate când suntem îngrijorați că ne vom îmbolnăvi sau să amestecăm un pahar de Emergen-C la primul semn de răceală. Este frumos să ne imaginăm că este un remediu, dar realitatea nu se potrivește cu speranțele noastre.
Vitamina C probabil că nu ar fi acolo unde este astăzi fără ca laureatul Nobel Linus Pauling să fie foarte entuziasmat de ea . (Entuziasmul lui a fost, în mod ironic, molipsitor.) Dar chiar și astăzi, Institutul Linus Pauling de la Universitatea de Stat din Oregon scrie: „Se crede că vitamina C întărește funcția imunitară, dar studiile umane publicate până în prezent sunt contradictorii.”
