1897: Thomas Edison a obținut un patent pentru inventarea kinetoscopului, un strămoș al proiectorului cinematografic.
Kinetoscopul este inventat și realizat de Edison în anul 1890 și prezentat pentru prima dată la Expoziția Mondială de la Chicago. Pentru a crea senzația de mișcare, folosește un tambure dințat cu rotație sacadată imprimată de un sistem de transport sacadat, astfel că fiecare imagine va sta în fața vizorului un anumit timp pentru a fi pecepută, după care obturatorul o va acoperi făcând posibilă aducerea următoarei. Deplasare se făcea cu o frecvență de 46 imagini pe secundă.
Aparatul a fost conceput pentru vizionare unei singure persoane. Începe producerea lui în serie din 1893. Edison a făcut și o încercare de sonorizare a filmulețelor, asociind kinetoscopul cu o altă invenție de a lui fonograful. Pentru durata filmulețelor, circa 1 minut, a fost o mare reușită, ținând cont și de tehnologiile de atunci.
Oricum, cu toate că aplicația lui, a kinetoscopului nu a fost de durată a însemanat un pas important spre invenția fraților Lumière, cinematograful.
1907: Anglia, Rusia și Franța formează Tripla Înțelegere.
Antanta (sau Tripla Înțelegere) a fost un bloc politico-militar creat cu puțin timp înainte de Primul Război Mondial și format din Franța, Imperiul Britanic și Imperiul Rus. Convenția de aderare a României la Antanta a fost semnată pe data de 4 /17 august 1916. Blocul a fost victorios în Primul Război Mondial, cu excepția Rusiei, care a ieșit din război în 1917.
Antanta a fost formată în trei etape succesive. Prima etapă a fost cea a semnării unor acorduri franco-ruse (1891-1893), care prevedeau ajutor militar reciproc, în cazul în care vreuna dintre cele două țări ar fi fost atacată de către Tripla Alianță. Etapa a doua s-a consumat în anul 1904, când s-a semnat acordul anglo-francez numit Antanta cordială, iar etapa a treia a constat în acordul anglo-rus, din anul 1907, prin care cele două țări și-au delimitat sferele de influență în Asia, făcând posibile viitoare colaborări politico-militare în Europa.
1931: După construirea a 4.320.446 vehicule, Ford Motor Company oprește producția modelului A. Modelul B înlocuiește seria.
1939: Germania nazistă montează un atac organizat de postul de radio Gleiwitz, creând o scuză pentru a ataca Polonia, în ziua următoare, astfel, începând al Doilea Război Mondial în Europa.
1944: Trupele sovietice au intrat în București.
1980: După două luni de grevă, guvernul polonez a fost de acord cu revendicările muncitorilor, recunoscând sindicatul independent „Solidaritatea”.
Solidaritatea (poloneză:Solidarność; nume integral: Sindicatul Independent Autocefal „Solidaritatea” — Niezależny Samorządny Związek Zawodowy „Solidarność”) este o federație sindicală fondată în septembrie 1980 la Gdańsk în Polonia și condusă inițial de Lech Wałęsa. În anii 1980 a constituit o importantă mișcare anticomunistă, adunând de la persoane asociate cu Biserica Catolică până la membri ai stângii anticomuniste. Solidaritatea sugera nonviolența în activitatea membrilor săi.
Apariția Solidarității a reprezentat un eveniment fără precedent nu doar pentru Republica Populară Polonia, un stat marionetă al URSS, condus pe un sistem unipartit, ci pentru întregul bloc estic.
Influența crescândă a Solidarității a condus la intensificarea și răspândirea idealurilor anticomuniste în întreaga Europă Centrală și de Est, slăbind regimurile comuniste. În Polonia, Solidaritatea a fost principala cauză a prăbușirii comunismului. Criza economică tot mai adâncă de la sfârșitul anilor 1980 a determinat izbucnirea unor greve masive, iar guvernul, amenințat de faliment economic, a fost nevoit să încheie un acord cu sindicatele libere, prin care s-a decis organizarea primelor alegeri libere. Curând, Republica Populară Polonia a fost înlocuită de o republică democrată.
Aceste alegeri, în care au învins cu precădere candidați anticomuniști, au cauzat o serie de revoluții pașnice anticomuniste în Europa Centrală și de Est. Modelul Solidarității a fost preluat, pe diverse căi, de opoziția din întreaga Europă comunistă, fapt care a determinat căderea blocului estic și, mai apoi, dizolvarea Uniunii Sovietice la începutul anilor 1990.
1991: Kârgâzstan și Uzbekistan își declară independența față de Uniunea Sovietică.
1994: Retragerea trupelor rusești din Germania.
1997: Diana, Prințesă de Wales, prietenul ei Dodi Fayed și șoferul Henri Paul mor într-un accident de mașină la Paris.
1998: Coreea de Nord anunță lansarea primului său satelit, Kwangmyongsong.
2006: Faimoasa pictură a lui Edvard Munch, Țipătul, versiunea executată în tempera pe carton în 1910, furată la 22 august 2004 de la muzeul Munch, este recuperată de poliția norvegiană.
Țipătul (în norvegiană și original Skrik) este titlul a patru tablouri ale pictorului norvegian Edvard Munch realizate între 1893 și 1910. Versiunea cea mai faimoasă se găsește la Galeria Națională a Norvegiei și a fost terminată în 1893. Alte două versiuni se află la Muzeul Munch din Oslo în timp ce una se află într-o colecție particulară. În 1895 Edvard Munch a realizat și o litografie cu același titlu.
Tabloul este considerat o expresie a anxietății omului modern. Autorul relatează modul cum a ajuns la realizarea acestuia:
„Mă plimbam cu doi prieteni la apus de soare. Cerul a devenit roșu ca sângele. M-am oprit și m-am sprijinit de un gard, simțindu-mă, în mod inexplicabil, extrem de obosit. Limbi de foc și sânge se întindeau pe fiordul albastru. Prietenii mei au continuat să se plimbe, în timp ce eu am rămas în urmă, tremurând de spaimă. Atunci am auzit țipătul enorm, infinit al naturii”
