Citeam într-un comunicat al unei instituții, nu contează care, că astăzi se va întâmpla ceva pe niște străzi din oraș. Printre ele, strada Moor Jokay, Repin Lia, Gârleanu Emil, Hogaș Calistrat…
Mărturisesc că, dacă cineva m-ar întreba pe neașteptate să-i spun titlul unei cărți scrise de Hogaș Calistrat, probabil că aș avea nevoie de câteva secunde bune ca să-mi dau seama despre cine este vorba.
Nu mai vorbesc despre faptul că este puțin probabil ca majoritatea celor care citesc numele străzii Repin Lia să facă vreo legătură cu celebrul pictor rus Ilia Repin.
Și aici ajungem la una dintre marile deficiențe ale învățământului românesc: ne învață foarte multe lucruri, dar nu reușește întotdeauna să ne facă să înțelegem de ce ar trebui să ne intereseze.
Copilul învață cine a fost Apostolul Andrei, învață ce scrie în Deuteronom, memorează niște date istorice, învață că există nominativ, genitiv și dativ și, eventual, câteva expresii în limba latină. Numai că, după ani de școală, există riscul să ieșim din sistem fără să fi citit o carte care să ne apropie de un scriitor al cărui nume îl întâlnim zilnic pe plăcuțele stradale, ba chiar să nu știe să scrie corect numele acestora.
Un absolvent de facultate poate să nu fi citit niciodată „Omul de aur” și, prin urmare, să nu știe că Jokai Mór a fost unul dintre cei mai importanți scriitori maghiari ai secolului al XIX-lea.
Poate să nu fi văzut niciodată o pictură de Ilia Repin, deși acesta este unul dintre marii pictori realiști ai Rusiei.
Poate să nu fi citit „Pe drumuri de munte” sau ceva scris de Emil Gârleanu, deși numele acestora sunt prezente în programa școlară și în memoria culturală a țării.
Problema nu este că oamenii nu știu. Nimeni nu se naște cunoscător de literatură, pictură sau istorie.
Problema este că școala ar trebui să ne trezească măcar curiozitatea. Să ne facă să ne întrebăm cine a fost omul respectiv, ce a scris, ce a pictat, ce a făcut atât de important încât o comunitate a considerat că merită să-i poarte numele o stradă.
Pe de alță parte, de ce trebuie să scriem „Gârleanu Emil” și nu „Emil Gârleanu”?
Suntem la un ghișeu unde completăm un formular pentru ridicarea banilor de la CEC?
Numele unui scriitor nu este o rubrică dintr-un registru de evidență a populației.
Când vorbești despre un om, îi folosești numele în ordinea în care este cunoscut, nu în ordinea în care îl găsești într-un tabel alfabetic.
La fel, dacă vorbim despre pictorul rus, cât de prost și analfabet trebuie să fii să scrii „Repin Lia” în loc de Ilia Repin?
Sau, după ce ai terminat un căcat de facultate să-i spui Moor Jokai lui Jokai Mór, cel care a scris Omul de Aur, una din cele mai frumoase cărți scrise vreodată.
Poate că ar trebui să privim puțin altfel aceste nume de străzi.
Ele nu sunt doar niște repere geografice, niște indicații pentru poștaș, taximetrist sau curier.
Sunt, sau ar trebui să fie, mici lecții de cultură puse la dispoziția tuturor.
O ocazie de a afla că în orașul în care trăim există o stradă care poartă numele unui scriitor, al unui pictor, al unui om care a contribuit într-un fel la cultura și istoria noastră.
Pentru că, până la urmă, o cultură generală nu înseamnă să știi să reciți niște definiții și să completezi corect niște tabele gramaticale. Înseamnă să ai suficientă curiozitate încât, atunci când întâlnești un nume necunoscut, să te întrebi cine a fost omul acela.
Iar dacă treci zilnic pe strada Calistrat Hogaș și, după douăzeci de ani, tot nu știi cine a fost Calistrat Hogaș, poate că problema nu este a străzii. Și nici a lui Hogaș.
***
Băsescu nu crede că instituțiile au informații despre cauza anulării alegerilor, în ciuda raportului promis de Nicușor Dan: „Nu își poate asuma nimeni o minciună”

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat că problema raportului privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 „nu mai suportă mult să stea nelămurită”, având în vedere că „e cel mai puternic eveniment pe care l-am avut” în România după Revoluția din Decembrie 1989. Băsescu a spus, duminică seară, la România TV, că președintele „n-are atribuțiuni” în …
Rechizitoriul unui sabotaj energetic de stat

De câțiva ani, valoarea uneia dintre cele mai importante resurse strategice ale României este dictată de o bursă din Viena – un spațiu de tranzacționare unde operatorii români nu au nicio expunere directă și niciun cuvânt de spus.
Ministrul Justiției, despre judecătorii aflați în posibil conflict de interese: Cine să-i judece? Un medic? Un inginer?
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, susține că litigiile în care sunt implicați magistrați trebuie soluționate tot de judecători, chiar și atunci când există suspiciuni privind un posibil conflict de interese. Reacția sa se referă la o decizie recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a atras atenția asupra situațiilor în care judecătorii decid asupra unor drepturi salariale de care ar putea beneficia ei înșiși.
Semnalul de alarmă tras de o învățătoare: lucruri pe care copiii de azi nu mai știu să le facă
O învățătoare din Statele Unite a stârnit o dezbatere pe TikTok după ce a vorbit despre zece deprinderi și informații de bază pe care mulți copii nu le stăpânesc înainte de a ajunge în clasă.
Peste 61. 000 de firme au dispărut din economia României în primele nouă luni din 2026. Scădere ușoară, față de anul trecut

Datele arată însă că reducerea radierilor nu înseamnă neapărat o îmbunătățire a situației economice a companiilor Un număr de 61.181 de firme au fost radiate la nivel național în primele nouă luni ale anului 2026, potrivit statisticilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Deși cifra este cu 2,2% mai mică decât cea înregistrată în intervalul […]
Când tehnologia încearcă să rezolve o problemă inexistentă: De ce ai vrea un frigider smart?
După atacurile informatice din Franța, aparatele conectate la internet par și mai puțin atractive. Mai ales în preajma sărbătorilor.
Luna trecută, sistemele de refrigerare din supermarketurile din toată Franța au fost oprite de la distanță de către teroriști iranieni. Și alte țări europene au fost vizate de atacuri similare, care, uneori, duc la necesitatea aruncării alimentelor.
Poate vă întrebați cum poate cineva să pirateze un frigider. Ei bine, frigiderele industriale, precum cele vizate în Franța, sunt controlate de la distanță prin intermediul unui computer.
Într-o oarecare măsură, e logic ca unitățile comerciale mari, cum sunt supermarketurile, să aibă posibilitatea de a modifica rapid temperatura, fără a fi nevoie de manevrarea manuală a diverselor butoane sau comenzi.
Însă frigiderele conectate la internet sunt disponibile și pentru consumatorii obișnuiți. Aparatele unor mărci celebre le permit utilizatorilor să modifice temperatura din frigider direct dintr-o aplicație de pe smartphone.
Habitat 67, experimentul rezidențial care a reinventat ideea de locuire la oraș
Habitat 67 este un proiect din Montreal, conceput inițial ca lucrare de diplomă și devenit unul dintre cele mai recognoscibile experimente rezidențiale ale secolului XX.
„Școala Altfel”, paravanul după care se ascund afaceri de sute de mii de euro și riscuri majore pentru elevi

„Școala Altfel”, paravanul după care se ascund afaceri de sute de mii de euro pe banii părinților, discriminare și riscuri majore pentru elevii plecați în străinătate.
Programul de lucrări al SDM în ziua de 16 noiembrie 2026

Ce facem astăzi, 16 noiembrie 2026, în Timișoara?
















