Dacă evoluția este reală, de ce nu mai evoluează animalele și oamenii?
Este una dintre primele întrebări pe care le auzim de la cei care fac propagandă religioasă, atunci când încearcă să combată teoria evoluției: dacă evoluționismul este adevărat, de ce nu mai evoluează animalele și oamenii și astăzi? De ce nu vedem maimuțe care se transformă în oameni sub ochii noștri?
Întrebarea pare isteață, până când începi să te gândești puțin la ea.
Pentru că răspunsul este simplu: animalele și oamenii evoluează și astăzi. Evoluția nu este un eveniment care s-a petrecut cândva, într-un trecut îndepărtat, după care natura a tras obloanele și a plecat acasă.
Țin minte că, în clasa a V-a, unul dintre profesori ne spunea că principala deosebire dintre oameni și animale este faptul că oamenii folosesc unelte.
O explicație simplă, potrivită probabil nivelului nostru de înțelegere de atunci, dar pe care aveam să o descopăr mai târziu ca fiind destul de incompletă.
Am aflat, de exemplu, că unele maimuțe folosesc pietre pentru a sparge nuci, iar unele își pregătesc adevărate dispozitive de lucru: folosesc o piatră cu o adâncitură în care fixează nuca, pentru ca aceasta să nu fugă în timpul operațiunii.
Altele folosesc bețe pentru a scoate furnici sau termite din locurile în care se ascund.
Există maimuțe care au învățat să folosească plante cu proprietăți medicinale sau argilă și cărbune vegetal pentru a combate anumite probleme digestive.
În unele orașe asiatice, maimuțele au ajuns să formeze grupuri organizate care atacă oamenii, le smulg cumpărăturile și, uneori, învață chiar să negocieze răscumpărarea obiectelor furate.
Nu este chiar capitalismul pe care îl predau facultățile de economie, dar nici foarte departe de anumite practici comerciale pe care le întâlnim prin cartierele noastre.
Corbii folosesc bețe pentru a extrage hrană din locuri inaccesibile, pot modifica obiecte pentru a le transforma în unelte și sunt capabili să rezolve probleme care presupun mai mulți pași.
Cu alte cuvinte, nici în lumea păsărilor nu este chiar atât de simplu cum ne-am imaginat noi la școală.
Dar să nu ne limităm la animale. Evoluția poate fi observată și în jurul nostru.
Și, fiindcă nu suntem la o conferință de corectitudine politică, putem observa că oamenii sunt foarte diferiți și din punct de vedere fizic.
Unii sunt scunzi, robuști, cu abdomen generos și pilozitate abundentă. Alții sunt înalți, zvelți și au o conformație fizică diferită.
Dar diferențele nu se opresc la aspectul fizic. Există și diferențe intelectuale, de capacitate de învățare, de adaptare, de înțelegere și de comportament social.
Unii oameni sunt capabili să înțeleagă fenomene complexe, să construiască teorii și să găsească soluții la probleme pe care alții nici măcar nu reușesc să le formuleze.
Alții au dificultăți chiar și în a-și organiza propriile gânduri.
Unii reușesc să trăiască în comunitate, să înțeleagă că interesele personale trebuie uneori subordonate binelui comun, în vreme ce alții par să fi rămas blocați într-o formă rudimentară de existență socială: eu să câștig, ceilalți să se descurce.
Desigur, nu trebuie să confundăm aceste diferențe cu evoluția biologică. Un om care gândește mai bine decât altul nu este, prin aceasta, neapărat mai evoluat genetic. Educația, cultura și mediul au o contribuție uriașă. Dar tocmai aici apare o altă formă de evoluție, cea culturală, care poate fi mult mai rapidă decât cea biologică.
Și, apropo de limbaj, unii dintre noi suntem capabili să transmitem idei complexe prin cuvinte, în timp ce alții simt nevoia să completeze fiecare propoziție cu o întreagă coregrafie a mâinilor. Este amuzant să observăm cât de diferite pot fi capacitățile noastre de exprimare.
Imi amintesc de Sue Ellen, un personaj din serialul Dallas, femeia aia mișca din tot ce putea fi mișcat, pentru a-si transmite mesajul folosind cât mai puține cuvinte, dădea din gură, mișca mușchii feței, dădea din mâini…
Niciunul dintre aceste lucruri nu se schimbă însă peste noapte.
Cel care astăzi seamănă fizic cu o maimuță nu se va trezi mâine dimineață transformat într-un top-model înalt, cu picioare interminabile. Iar cel care își folosește mâinile pentru a explica ce vrea să spună nu va deveni peste noapte un Richard Feynman.
Evoluția biologică presupune modificări ale caracteristicilor ereditare ale populațiilor, care se acumulează de-a lungul generațiilor.
Uneori aceste modificări pot fi observate în perioade relativ scurte, alteori este nevoie de mii sau milioane de ani.
Nu există niciun motiv pentru care ar trebui să vedem un rezultat spectaculos în timpul propriei noastre vieți.
Evoluția se petrece și acum. Bacteriile dezvoltă rezistență la antibiotice, insectele dobândesc rezistență la insecticide, iar populațiile unor animale se adaptează la schimbările mediului.
Sunt fenomene observate și documentate științific, nu povești inventate de cineva care vrea să ne convingă că avem o rudă îndepărtată în grădina zoologică.
Așadar, da, evoluția continuă.
Poate că nu vom apuca să vedem transformările spectaculoase pe care ni le imaginăm, dar asta nu înseamnă că ele nu se petrec.
Cel care astăzi nu reușește să înțeleagă un lucru elementar nu va deveni neapărat un Richard Feynman. Dar poate că unul dintre nepoții sau strănepoții lui va fi.
Cu o singură condiție: să-i oferim acestuia educația și mediul în care să-și poată dezvolta capacitățile.
Pentru că, spre deosebire de ceea ce cred unii, evoluția nu garantează că fiecare generație va fi mai inteligentă decât precedenta. Și nici că specia umană se îndreaptă obligatoriu spre o formă superioară de existență.
Natura nu are un plan de îmbunătățire a omului. Nu există un director de proiect acolo sus care să urmărească indicatorii de performanță ai speciei.
Iar dacă ne uităm puțin în jur, trebuie să recunoaștem că, în privința inteligenței și a comportamentului social, unele dintre realizările noastre recente nu sunt tocmai încurajatoare.
***
PREMIERĂ China divulgă cum va trimite oameni pe Lună „înainte de anul 2030”
China a prezentat, în premieră, detalii complete despre programul spațial prin care intenționează să trimită oameni pe Lună „înainte de anul 2030”.
UE s-a îndatorat cu peste 200 miliarde de euro pentru Ucraina
Datoria totală a UE legată de asistența financiară acordată Ucrainei ar putea depăși 200 de miliarde de euro. Pentru a aloca un nou pachet de 46 de miliarde de euro Kievului, Bruxelles-ul va trebui probabil să strângă fonduri suplimentare prin împrumuturi comune, deoarece veniturile din activele rusești înghețate sunt insuficiente, relatează Welt am Sonntag, citând […]
Emblema controversată purtată de atacatorul din Cracovia.
Un ecuson cu un schelet cu coarne, o clepsidră și o suliță care străpunge o inimă însângerată a fost observat pe echipamentul tânărului de 24 de ani acuzat că a ucis șase persoane și a rănit alte câteva zeci în Cracovia.
Evoluția umană nu s-a încheiat.
Evoluția umană este adesea ilustrată prin imaginea unei primate care ajunge treptat să meargă în poziție verticală. Însă procesul nu s-a încheiat. Dovezile arată că oamenii continuă să evolueze, iar schimbările se reflectă în caracteristici fiziologice precum digestia, pigmentarea pielii sau vederea, potrivit ScienceAlert.
Unul dintre cele mai clare exemple este toleranța la lactoză. În urmă cu aproximativ 10.000 de ani, unele populații au început să domesticească vite și să consume lapte. Organismul mamiferelor adulte nu era însă adaptat digestiei lactozei. O parte dintre oameni aveau variante genetice care le permiteau să consume produse lactate fără să se îmbolnăvească.
România între lumi și riscul prostiei structurale.
Se spune că, într-o seară, un student l-a întrebat pe un profesor de psihologie: domnule profesor, câți proști sunt pe lume? Profesorul a zâmbit și a răspuns: aproximativ 15%.
Studentul a rămas surprins: doar atât? Da, i-a răspuns profesorul. Pentru că mintea noastră normalizează totul. Fiecare dintre noi își construiește, fără să știe, o scară invizibilă după oamenii pe care i-a întâlnit în viață. Iar pe această scară, aproximativ 85% dintre oameni ni se par „normali”. Restul de 15% ni se par evident diferiți: fie mult mai deștepți, fie mult mai… puțin înzestrați. Așa funcționează percepția umană. Spunem că cineva este „foarte înalt” doar dacă depășește majoritatea oamenilor pe care îi cunoaștem. La fel spunem că cineva este „foarte deștept” sau „foarte prost” doar prin comparație cu experiența noastră socială.
Procuror din CSM, mesaj dur după sancționarea a doi judecători: Tace Guvernul, tace președintele, tac magistrații.
Procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), critică în termeni duri lipsa de reacție, inclusiv din partea magistraților, după sancționarea celor doi judecători care i-au majorat pedeapsa fostului ministru Daniel Chițoiu. „Cei care au protestat nu au avut decât de pierdut. Există o adevărată frică să nu ajungă vreunul la Înalta Curte. …
„Am înnebunit la cap!” Stadioane avem în plan.
Raport Eurostat.
Piața muncii din Uniunea Europeană a atins un nivel record de ocupare în 2025. Datele Eurostat plasează Varșovia pe primul loc la angajări. În schimb, sudul Europei și regiunea Sud-Vest Oltenia raportează rate alarmante ale șomajului în rândul tinerilor. Decalajele de gen și cele bazate pe educație rămân importante pe continent.
Cifrele care nu mint, dar te păcălesc
Să presupunem că într-un oraș sunt 100 de tineri, dintre care 60 locuiesc cu părinții. Ponderea este de 60%. Câțiva ani mai târziu, în același oraș au rămas 80 de tineri. Dacă tot 60% dintre ei locuiesc cu părinții, vorbim despre 48 de persoane. Un titlu poate anunța acum, cu toată onestitatea, că „numărul tinerilor …
Programul de lucrări al SDM în ziua de 9 noiembrie 2026
Ce facem astăzi, 9 noiembrie 2026, în Timișoara?
