Cum au adus anchetatorii din Timișoara acasă cea mai grea brățară dacică din aur

O echipă de anchetatori din Timișoara a reușit repatrierea celei mai grele brățări dacice din aur recuperate până în prezent de statul român, o piesă de peste 1,28 kilograme. Artefactul de o valoare inestimabilă, scos inițial la vânzare pe piața neagră din Capitala Banatului, a fost localizat în Cehia și readus în țară în toamna anului 2024, în urma unor tactici judiciare complexe.

Recuperarea artefactului dacic numerotat cu cifra 14 reprezintă un succes crucial în lupta împotriva traficului internațional de antichități. Investigațiile au fost declanșate în luna iunie 2024, când polițiștii de la Biroul de Investigații Criminale Timișoara au obținut informații neașteptate privind tentativa de comercializare a unei brățări spiralice din aur în zona municipiului Timișoara.

Deși piste preliminare păreau aproape incredibile din cauza perioadei lungi trecute de la marile anchete privind rețelele din Munții Orăștiei, detaliile exacte au dus la preluarea cazului de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara.

Partida de șah a procurorilor bănățeni: Cum a fost convins cumpărătorul din Cehia

Echipa de anchetători din Timișoara, coordonată de procuroarea Nadia-Adina Ciocoiu și formată din comisarul șef Alexandru Nicolae Zisu, agentul șef adjunct Alex Alin Pirlogescu (ambii din Timișoara) și subcomisarul Raoul Niculescu (BIC Lugoj), a desfășurat o strategie minuțioasă timp de câteva luni.

Fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, a comparat munca echipei bănățene cu un adevărat joc de șah. Prin câteva mișcări bine calculate, anchetatorii i-au strâns în colț pe deținători, determinându-i să predea bunul în mod direct conducerii Muzeului Național de Istorie a României, scrie Libertatea.

Obiectul antic fusese achiziționat de la intermediarii din Timișoara de către un cetățean din Cehia. Prin tehnici speciale de negociere și convingere, noul posesor a înțeles că cea mai bună opțiune este colaborarea cu autoritățile române. În seara zilei de 21 octombrie 2024, brățara a fost adusă în România și predată Muzeului Național de Istorie. Cumpărătorul ceh a invocat buna-credință la achiziție și a fost despăgubit conform reglementărilor Convenției internaționale privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal. Dosarul penal privind furtul și tăinuirea a fost clasat ulterior, în 2025, ca urmare a intervenirii prescripției faptelor.

100% autentică: Aur din Apuseni și detalii despre piesa regală

Expertiza realizată de dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul de atunci al Muzeului Național de Istorie, a certificat autenticitatea totală a brățării. Obiectul cântărește 1.286,70 grame, fiind cea mai grea dintre cele 14 brățări dacice aflate în prezent în custodia statului român, deși anchetatorii au cunoștință despre existența unei alte piese de peste 1,5 kilograme aflată încă în urmărire.

Brățara are o lungime desfășurată de aproximativ 1,8 metri și a fost datată între anii 44 și 30 î.e.n. Analizele efectuate la Institutul de Fizică Atomică arată că piesa a fost realizată din aur nativ, nerafinat, provenit din Cadrilaterul de Aur al Munților Apuseni, având și urme de cositor specifice aurului aluvionar.

Munca meșterilor antici este confirmată și de faptul că s-a folosit același poanson de ștanțare ca în cazul altor trei brățări (numerotate cu 4, 9 și 13), semn că provin din același atelier regal de la Sarmizegetusa Regia. Specialiștii subliniază că aceste podoabe făceau parte din obiectele de curte ale regilor daci, reprezentând unele dintre cele mai valoroase descoperiri arheologice de pe teritoriul României.

Bilantul jafurilor din Munții Orăștiei: 11 brățări rămân dispărute

Fenomenul braconajului arheologic din situl UNESCO Sarmizegetusa Regia a luat amploare la finele anilor ’90. Rețele transnaționale complexe, formate din români, sârbi și germani, foloseau detectoare de metale performante pentru a dezgropa tezaurele, exportându-le ilegal către colecții private din Europa și Statele Unite.

Din anul 2005, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și a Parchetului General, autoritățile au declanșat operațiunea „Aurul dacic”.

• 2007 – 2009: Au fost repatriate primele 12 brățări regale din aur.

• 2011: A fost recuperată cea de-a 13-a piesă.

• 2024: Echipa din Timișoara reușește readucerea în țară a celei de-a 14-a brățări.

Valoarea totală a celor 14 brățări recuperate este estimată la 7 milioane de euro, însumând aproximativ 15 kilograme de aur dacic returnat patrimoniului național. Cu toate acestea, fostul procuror general Augustin Lazăr atrage atenția că alte 11 brățări dacice – din totalul de 25 estimate că au fost furate din Munții Orăștiei – sunt căutate în continuare la nivel internațional prin Interpol. Estimările arată că pe piața neagră s-ar mai afla între 75 și 100 de kilograme de aur antic provenit din siturile românești.

Pentru meritul deosebit în reîntregirea tezaurului național, membrii echipei de investigații din Timișoara au fost recompensați cu diplome de onoare în cadrul unei conferințe internaționale organizate la Alba Iulia.