Să pornim de la prezumția că informațiile făcute publice de anchetatorii lui Bogdan Peșchir sunt reale.
Nu pentru că ar trebui să credem orbește tot ce spun procurorii, ci pentru că, într-o societate normală, informațiile prezentate de autorități trebuie luate în serios, verificate și, dacă se confirmă, urmate de consecințele legale corespunzătoare.
Dar, odată acceptată această premisă, apar câteva întrebări la care publicul ar merita să primească răspunsuri ceva mai consistente decât clasicele comunicate oficiale.
Prima și cea mai importantă întrebare: de unde veneau banii?
Din informațiile publicate până acum, știm că Bogdan Peșchir avea o firmă de consultanță în IT, înființată la Brașov în 2021, care, potrivit informațiilor făcute publice despre activitatea sa, nu prea a produs nimic.
Știm, de asemenea, că înainte lucrase ca programator la firme din domeniul criptomonedelor, asociate cu Gabriel Prodănescu. La perchezițiile din decembrie 2024, presa a relatat că autoritățile ar fi identificat criptomonede în valoare de aproximativ șapte milioane de dolari.
Așadar, nu vorbim despre un om care ar fi câștigat la loto și apoi ar fi decis, într-un acces de entuziasm civic, să-și împartă averea cu poporul.
Vorbim despre un om care avea acces la sume considerabile, dar ale cărui surse de finanțare merită explicate în detaliu.
Faptul că a lucrat în domeniul criptomonedelor poate explica, desigur, cum ar fi putut acumula bani.
Dar simpla asociere cu acest domeniu nu explică automat nici proveniența întregului capital, nici dimensiunea lui, nici eventualele obligații fiscale aferente.
Și aici ar trebui să înceapă adevărata muncă de investigație: istoricul tranzacțiilor, proveniența criptomonedelor – că nimeni nu-ți dă bitcoini pentru că ești frumos și deștept – veniturile realizate, eventualele transferuri între persoane și societăți, precum și concordanța dintre averea acumulată și activitățile economice declarate.
Pe scurt, nu ne interesează doar dacă omul avea bani. Ne interesează cum i-a obținut și dacă poate justifica legal proveniența lor.
Dacă cineva are câteva milioane de euro, nu înseamnă automat că a comis vreo ilegalitate. Există oameni care au construit afaceri profitabile, investitori care au făcut alegeri inspirate și oameni care au avut noroc.
Dar nici nu putem considera că simpla rostire a cuvântului „criptomonede” rezolvă toate misterele financiare. Altfel, ar trebui să introducem blockchain-ul în programa de magie, alături de dispariția iepurelui în joben.
A doua întrebare: de ce a cheltuit atâția bani pentru promovarea lui Călin Georgescu?
Aici lucrurile devin și mai interesante.
Potrivit acuzațiilor procurorilor, Peșchir ar fi distribuit bani și beneficii unor influenceri și altor utilizatori ai TikTok pentru a-i determina să susțină candidatura lui Georgescu. Nu vorbim, așadar, despre un om care a cumpărat câteva afișe electorale pentru candidatul preferat și apoi s-a dus liniștit la culcare. Vorbim despre o operațiune de promovare online care ar fi implicat sume mai mari decât câștigă un inginer sau un medic competent într-o viață și numeroși beneficiari.
Dar de ce ar face cineva asemenea cheltuieli?
Spera că Georgescu îl face ministru dacă iese președinte?
Sau o făcea pentru popor, credea că ne dă Georgescu & Comp la fiecare ceva, poate un loc de parcare gratuit, sau poate o pensie mai mare?
Nu prea îmi vine să cred.
În ultima variantă, ar trebui să admitem că avem de-a face cu un altruism ieșit din comun. Unul atât de generos, încât omul era dispus să cheltuiască sume cu care mulți români nu s-ar întâlni nici dacă ar munci două vieți.
Nu este imposibil. Dar nici nu este o explicație pe care să o acceptăm fără să punem întrebări.
În concluzie, întrebarea nu este dacă Peșchir avea dreptul să fie bogat.
Avea dreptul, dacă averea era dobândită legal. Nu este treaba nimănui să-i invidieze banii doar pentru că alții câștigă mai puțin.
Întrebarea este de unde proveneau acei bani.
Si această întrebare ar trebui să ne-o punem în cazul tuturor celor care afișează un mod de trai neobișnuit pentru majoritatea cetățenilor, fie că sunt politicieni, oameni de afaceri sau altceva. Numai astfel vom elimina frustrările care s-au acumulat în ultimii 36 de ani.
De aceea cred că ar trebui să urmărim banii. Ei au prostul obicei de a spune povești mult mai precise decât discursurile patriotice ale celor care îi cheltuiesc.
***
Nobelul pentru Economie 2026: Americanii Robert Hall și Michael Woodford, „pentru fundamentele microeconomice ale stabilizării macroeconomice”
Ursula von der Leyen, în centrul unui nou scandal.
În centrul disputei se află extinderea centralei nucleare Paks din Ungaria, prin construirea a două reactoare de către Rosatom, corporația nucleară de stat a Rusiei. Investiția, estimată la 12,5 miliarde de euro, este unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale țării.
Ministerul rus de Externe a transmis luni că, potrivit informațiilor obținute de serviciul de spionaj extern al Rusiei (SVR), Ursula von der Leyen le-ar fi cerut colaboratorilor săi să exercite presiuni asupra guvernului ungar pentru a renunța la cooperarea nucleară cu Moscova.
Oficialii americani de rang înalt au transmis oficialilor și ofițerilor ucrainieni că vor opri furnizarea de arme și informații
Administrația președintelui american Donald Trump a contactat direct oficiali ai guvernului ucrainean și ofițeri militari de rang înalt, amenințăndu-i că va opri furnizarea de arme și informații, au relatat CNN și Kyiv Independent, citând surse. Partea americană a cerut încetarea tentativelor de atac asupra instalațiilor petroliere rusești și a avertizat că Kievul se va confrunta […]
Dezvăluiri: Una dintre cele mai mari companii de contabilitate din lume ar fi contribuit la falsificarea unor documente pentru a evita plata impozitelor pe averea lui Abramovici – anchetă BBC
Potrivit BBC, Deloitte ar fi contribuit la falsificarea unor documente pentru a evita plata impozitelor pe averea lui Abramovici.
Celulele unui bărbat de 80 de ani au fost întinerite până la o vârstă moleculară sub 20 de ani.
Cercetătorii au reușit să transforme celule precursoare ale globulelor roșii, provenite de la un donator de 80 de ani, în celule stem neurale cu o vârstă moleculară sub 20 de ani. Procesul a resetat treptat ceasurile epigenetice ale celulelor și ar putea ajuta la înțelegerea mecanismelor îmbătrânirii și a bolilor neurodegenerative.
Renault cere tăieri cu cel puțin 20% la Dacia Mioveni.
Renault Group cere reducerea cu cel puțin 20% a costurilor de producție la uzina Dacia de la Mioveni și consideră că ținta ar trebui să ajungă la 30%. CEO-ul grupului, François Provost, spune că operațiunile din România nu mai sunt competitive.
Explozie a prețurilor de consum în România.
Studiul „Radiografia prețurilor de consum: o privire asupra inflației pe termen lung” evidențiază felul în care au evoluat prețurile de consum în România, în ultimii aproape 10 ani.
România tot mai dependentă de importuri.
Economia continuă să depindă semnificativ de importuri, în ciuda unei ușoare creșteri a vomului de exporturi. Astfel, dacă exporturile României au crescut cu 4% în primele 8 luni din 2026, ajungând la 65,82 miliarde de euro, importurile au crescut cu 3,4%, totalizând 88,26 miliarde de euro.
Mai puține locuințe, prețuri în creștere și proiecte amânate.
Oferta de locuințe a scăzut cu 32% în doi ani, iar prețurile continuă să crească. Încotro se îndreaptă piața imobiliară din România?
Peste 30.
Potrivit datelor furnizate anchetatorilor de TikTok Technology Limited Irlanda, în perioada în care Peșchir este acuzat de coruperea alegătorilor, mai multe persoane ar fi primit sume importante de bani. Virgil-Alexandru Zidaru ar fi beneficiat de 30.723,72 de dolari, Marius Alin Borcan de 18.300,40 de dolari, Mădălin-Iulian Feraru de 17.218,46 de dolari, iar George-Cristofor-Rembo Domnu de 1.329,99 de dolari.
În total, sumele menționate pentru cei patru se ridică la peste 67.500 de dolari.
Digitalizarea fără plan B: ce se întâmplă când „cade sistemul”?
Platformele online ar trebui să ne scutească de drumuri, cozi și hârtii. Dar ce facem când ele nu funcționează, iar ghișeul sau telefonul nu mai reprezintă o alternativă?
Primăria Timișoara vrea să cumpere o clădire învecinată Clinicii ORL și să extindă unitatea medicală
Clădirile sunt conectate și au în prezent un singur acces, în timp ce numărul consultațiilor este în creștere. În primele nouă luni ale anului 2026, medicii au efectuat peste 20.000 de consultații în ambulatoriul de specialitate și în camera de gardă, în medie aproximativ 2.270 pe lună. Accesul a generat dificultăți și în perioada în […]
TermSet preia transportul și furnizarea energiei termice în Timișoara din 15 octombrie
Colterm va asigura producția energiei termice la CET Sud și CT Centru, iar TermSet se va ocupa de transportul și distribuția acesteia către timișorenii racordați la sistemul centralizat. Pentru timișorenii racordați la sistemul centralizat, una dintre principalele schimbări este că, de la această dată, facturile pentru energia termică vor fi emise de TermSet. Astfel, Colterm […]
Vor răsuna împușcături și se vor împrăștia gaze lacrimogene la Timișoara.
TIMIȘOARA. Desfășurare de forțe la Timișoara, manevre, trageri, gaze lacrimogene și survol al unei aeronave peste oraș. Pe scurt, Exercițiul tactic ‘ZIMBRUL 2026 TIMIȘOARA’. Nu va fi însă niciun pericol.
Primăria Timișoara a predat amplasamentul constructorului pentru noua linie de tramvai de pe strada Gării
Primăria Municipiului Timișoara a predat astăzi amplasamentul constructorului pentru realizarea noii linii de tramvai de pe strada Gării. Investiția va crea o nouă legătură de transport public între Gara de Nord și Calea Bogdăneștilor, prin Pasajul Solventul. Constructorul va începe organizarea șantierului și va mobiliza echipele și utilajele pentru primele lucrări. Proiectul Primăriei Timișoara prevede […]
Ce facem astăzi, 13 octombrie 2026, în Timișoara?
