Papa Leon a spus că „Dumnezeu este alături de cei săraci”.
Asta este teoria.
În practică însă, observăm un fenomen curios: Dumnezeu pare să fie văzut mult mai des în cartierele de lux decât în mahalale.
Bogații devin tot mai bogați, deși mulți dintre ei au avut meritul principal de a se naște în familia potrivită, în timp ce săracii primesc în continuare încurajări spirituale și promisiuni pentru lumea de apoi.
Există, desigur, două explicații.
Prima este cea simplă și brutală: Dumnezeu nu există. Este un personaj imaginar inventat de cei bogați pentru a-i convinge pe cei săraci că răsplata adevărată vine după moarte și că nu este cazul să devină prea nerăbdători aici, pe Pământ.
A doua explicație este mai subtilă. Dumnezeu există, dar mesajele sale sunt interpretate greșit.
Dacă Dumnezeu este cu adevărat alături de cei săraci, iar Papa este reprezentantul său pe Pământ, atunci credincioșii ar trebui să-i urmeze îndemnurile cu maximă seriozitate.
Iar cum bogăția excesivă este descrisă în numeroase texte religioase ca un obstacol în calea mântuirii, rezultă că bogații au nevoie urgentă de ajutor.
Un ajutor concret.
De exemplu, o redistribuire generoasă a averilor lor către cei săraci.
Nu din invidie socială, Doamne ferește! Ci din compasiune creștină.
Dacă un om cară în spate zeci de milioane de euro, vile, iahturi și conturi offshore, povara spirituală trebuie să fie îngrozitoare. Mai ales dacă averea a fost obținută prin mijloace de o moralitate îndoielnică.
Cum să intre prin urechile acului cu atâtea bagaje?
Prin urmare, adevărata operă de caritate nu este să dai unui sărac o supă caldă.
Adevărata operă de caritate este să iei o parte din averea unui miliardar și să-l ajuți să se apropie de mântuire.
Unii ar numi asta redistribuire.
Alții ar numi-o solidaritate.
Un creștin consecvent ar putea chiar să o numească asistență spirituală pentru cei foarte bogați.
La urma urmei, dacă Dumnezeu este cu cei săraci, cine suntem noi să ne opunem planului divin?
***
Papa Leon, în fața a peste un milion de credincioși: Dumnezeu este alături de cei săraci
În cadrul liturghiei, Suveranul Pontif a îndemnat mulțimea să își trăiască credința catolică prin ajutorarea semenilor, afirmând că Dumnezeu „se identifică cu cei săraci, cei asupriți, cei singuri și părăsiți”.
Potrivit estimărilor oferite de Vatican și de organizatorii locali, numărul participanților din piață și de pe străzile adiacente a atins 1.2 milioane de persoane, relatează Reuters.
Israelul susține că Iranul a lansat rachete împotriva sa.
Armata israeliană a anunțat că a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul statului Israel cu puțină vreme în urmă, adăugând că sistemele defensive acționează pentru a intercepta amenințarea, informează Reuters. Alarmele au început să sune în mai multe orașe din Israel.
Cel puțin 12 persoane împușcate la un festival stradal din SUA.
Cel puțin 12 persoane au fost rănite după ce mai multe focuri de armă au fost trase în timpul unui festival stradal din orașul Toledo, statul american Ohio. Două dintre victime se află în stare gravă, iar autoritățile sunt în continuare în căutarea suspecților.
Ucraina a prezentat scuze Greciei pentru un incident naval cu o dronă.
În data de 5 iunie, Ucraina și-a cerut scuze Greciei pentru incidentul în care a fost descoperită o dronă navală lângă insula Lefkada. În aceeași zi, o altă dronă maritimă ucraineană a explodat în Portul Constanța, în jurul orei 10:30. Din fericire, nu au existat victime, dar a fost dată alarma generală pe întreg litoralul românesc. Ne aflăm în fața a două spețe nu numai îngrijorătoare, ci și asemănătoare. Drone ucrainene „rătăcite” ajung în apele teritoriale ale altor țări, iar pericolul este unul major.
Ceea ce surprinde, însă, este modul cel puțin ciudat în care au (re)acționat autoritățile din Ucraina.
- Pe de o parte, Ucraina – prin purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Heorhii Tykhyi – a transmis scuze Greciei pentru drona scăpată de sub control.
- Pe de altă parte, Ucraina nu a cerut scuze României pentru drona maritimă ucraineană care ar fi putut provoca o tragedie în Portul Constanța.
Pare că liderul ucrainean Volodimir Zelenski a judecat cu două măsuri în aceste spețe alarmante asemănătoare în care chiar dronele Ucrainei au ținut capul de afiș.
Zaharova ironizează România după incidentul cu drona de la Constanța: „Când intenționați să expulzați diplomații ucraineni?”
În mesajul său, Zaharova scrie că președintele României a recunoscut că drona care a explodat în Portul Constanța era una ucraineană, scăpată de sub control.
„Întrebări pentru Ministerul român de Externe: când intenționați să închideți reprezentanţa diplomatică ucraineană sau să expulzați diplomații ucraineni? Când vă veți cere scuze cetățenilor României pentru nenumăratele minciuni rusofobe? Și când veți înceta să mai sponsorizaţi regimul terorist de la Kiev?”, a scris Zaharova pe canalul său Telegram.
Ion Cristoiu: Potrivit lui Nicușor Dan, Ucraina poate să radă Constanța de pe fața pământului, deoarece e agresată de ruși
„Pe 7 mai 2026, lângă insula Lefkada, Atena a descoperit o dronă marina ucraineană încărcată cu exploziv. Reacția Greciei a fost promptă. Ministrul grec al Apărării a ridicat problema la Consiliul de Apărare al Uniunii Europene, iar ministrul de Externe a cerut explicații părții ucrainene”, își începe publicistul Ion Cristoiu jurnalul zilnic.
Victoria Stoiciu, după amenda record aplicată băncilor: „Au făcut, practic, un fel de cartel pentru a manipula rata ROBOR”
Senatoarea independentă Victoria Stoiciu a reacționat după ce Consiliul Concurenței a anunțat cea mai mare sancțiune din istoria instituției, aplicând amenzi totale de 3,73 miliarde de lei unui număr de zece bănci pentru presupuse practici anticoncurențiale.
USR vrea retragerea decorațiilor pentru persoanele condamnate definitiv la închisoare și foștii colaboratori ai Securității
Proiectul de lege a fost depus de parlamentarii USR Sorin Șipoș, Cynthia Păun și Vlad Șendroiu și vizează modificarea sistemului național de decorare al României.
Potrivit USR, distincțiile ar urma să fie retrase de drept în cazul persoanelor condamnate definitiv la pedepse privative de libertate, indiferent de modul de executare a pedepsei, dar și în cazul celor care au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securității.
Cinci paradoxuri despre munca publică
O lectură a studiului „De ce muncim?” (CSLDI-FSPAC UBB, 2026) Fiecare generație crede că următoarea nu mai vrea să muncească. Probabil același lucru l-au spus și cei care au trecut de la plug la fabrică, de la fabrică la birou și de la birou la laptop. Problema nu este dispariția muncii. Este schimbarea sensului ei.…
Ce facem astăzi, 8 iunie 2026, în Timișoara?
