Banca Națională a României (BNR) a decis vineri, 15 mai 2026, să păstreze dobânda de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Măsura vine în contextul în care prețurile au început să crească din nou, inflația atingând pragul de 10,71% în luna aprilie, sub presiunea scumpirii petrolului și a gazelor.
Consiliul de administrație al BNR, reunit în ședință astăzi, a hotărât să nu modifice costul banilor, menținând totodată rata pentru creditare (Lombard) la 7,50% și pe cea pentru depozite la 5,50%. De asemenea, rezervele minime obligatorii pe care băncile trebuie să le păstreze pentru pasivele în lei și valută rămân neschimbate. Decizia are scopul de a stăpâni inflația fără a bloca de tot economia, care a dat deja semne de slăbiciune la începutul acestui an.
Inflația a depășit 10%: De ce s-au scumpit produsele?
Scăderea ușoară a prețurilor de la începutul anului a fost oprită brusc de contextul internațional tensionat. În martie, inflația a ajuns la 9,87%, pentru ca în aprilie să urce la 10,71%. Această evoluție negativă este pusă pe seama scumpirii carburanților, cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu, dar și a altor factori interni, precum majorarea chiriilor pentru locuințele de stat.
„Rata anuală a inflației și-a întrerupt în martie 2026 traiectoria lent descendentă, mărindu-se la 9,87 la sută, de la 9,31 la sută în februarie, ca urmare a scumpirii semnificative a combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu”
În prezent, datele BNR arată o situație mixtă: în timp ce gazele și electricitatea s-au ieftinit la începutul anului, scumpirea alimentelor (segmentul LFO) și a produselor din tutun a anulat aceste beneficii.
Economia scade, iar consumul populației este în declin
România traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic. În primul trimestru din 2026, activitatea economică s-a micșorat cu 0,2%. Oamenii au început să cumpere mai puțin, vânzările cu amănuntul fiind în declin, iar industria și-a redus producția.
Pe piața muncii, numărul salariaților scade, iar companiile nu mai sunt la fel de dornice să facă angajări noi, deficitul de forță de muncă atingând „niveluri tot mai joase din perspectivă istorică”. Totuși, sectorul construcțiilor a reușit să înregistreze o ușoară creștere în primele două luni ale anului.
„activitatea economică s-a comprimat în trimestrul I 2026 cu 0,2 la sută, după ce a scăzut cu 2,0 la sută în trimestrul IV 2025”
Ce urmează: Prognoze și riscuri pentru portofelul românilor
Banca Centrală avertizează că inflația va continua să crească în lunile următoare peste așteptări. Principalele pericole vin din liberalizarea pieței gazelor pentru firme și eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază. Totuși, experții BNR estimează o scădere a prețurilor în a doua jumătate a anului, cu o revenire în ținta dorită abia în toamna anului 2027.
„Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 – odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor”
BNR subliniază că stabilitatea economică depinde acum de modul în care România va reuși să atragă fondurile europene din PNRR și de deciziile politice privind reducerea deficitului bugetar. Următoarea analiză a Băncii Naționale va fi prezentată public pe 19 mai 2026.
Dacă îți place cum scriem și vrei să susții jurnalismul local independent, abonează-te cu 5 euro prin Patreon. Abonații primesc pe email, în premieră, cele mai bune știri din Timișoara.
Prin Patreon:
