Revista presei – 25.03.2025

Putin le cere diplomaților să tragă de timp în negocierile privind Ucraina.
Probabil că acest lucru a fost anunțat de Maria Zaharova, într-o conferință de presă, că altfel nu știu de unde ar afla ziariștii astfel de informații.

Și probabil dintr-o sursă la fel de „credibilă” s-a aflat că chinezii au făcut un roboțel care umblă pe fundul mărilor și taie cablurile de internet.
Există într-adevăr relatări care susțin că China a dezvoltat o tehnologie de acest fel.
De fapt chinezii prezintă acest robot ca un instrument pentru operațiuni civile, cum ar fi salvarea sau exploatarea resurselor marine, nu ca un fel de ghilonină de tăiat cabluri de pe fundul mărilor. Și asta nu a fost o știre atât de importantă cum a încercat să o prezinte presa occidentală, fac chinezii lucruri mult mai importante decât un roboțel care umblă pe fundul mării. Și oricum nu China a recunoscut, a fost doar o știre publicată pe un blog din Hong Kong.
E ca și cum eu aș spune că Dumnezeu nu există iar știrea din ziar ar spune că Vaticanul a recunoscut acest lucru.

Trebuie să ne gândim că aceste cabluri sunt esențiale pentru comunicațiile globale, inclusiv pentru China, care este una dintre cele mai conectate națiuni din lume, cu o economie digitală masivă și sute de milioane de utilizatori de internet.
Dacă ar face asta ar afecta grav propria infrastructură digitală, comerțul online (giganți ca Alibaba sau Tencent depind de conectivitate globală) și comunicațiile interne și externe.

*

Bucureștenii au inițiat un proiect care vizează permiterea accesului cu câini și pisici în instituțiile publice, un pas important spre o societate mai prietenoasă cu animalele de companie.
O astfel de inițiativă reflectă o mentalitate modernă, aliniată cu practicile din multe țări europene, unde prezența animalelor în spațiile administrative nu mai este privită ca o excepție, ci ca un drept firesc al iubitorilor de animale.

Dacă aleșii din Timișoara ar fi cu adevărat reprezentanții spiritului acestui oraș, ar trebui să transforme această idee într-o competiție de progres și să adopte un astfel de proiect înainte ca Bucureștiul să-l implementeze.
Ar fi o ocazie excelentă să demonstreze că Timișoara, orașul care a fost mereu un pionier în multe domenii, își menține tradiția de deschizător de drumuri.
Un astfel de proiect nu ar fi doar o dovadă de empatie față de proprietarii de animale, ci și un mesaj clar că Timișoara își asumă rolul de oraș modern, în care cetățenii sunt tratați cu respect, iar nevoile lor sunt luate în considerare.

*

Subiectul eliminării vizelor pentru SUA prin programul Visa Waiver pare să beneficieze de o atenție exagerată, de parcă ar fi cea mai mare preocupare a românilor.
Se creează impresia că tot ce ne lipsește pentru a avea o viață mai bună este dreptul de a zbura peste ocean fără a trece prin procedura obținerii unei vize.
Am senzația că această temă este împinsă artificial în prim-plan pentru a ne distrage atenția de la problemele cu adevărat presante.

Această strategie de a îndrepta atenția publicului spre subiecte minore nu este nouă.
Se creează o falsă problemă, în timp ce problemele fundamentale rămân nerezolvate.
Și așa ajungem să ne bucurăm, sau să ne supărăm, pentru lucruri care, în esență, nu schimbă cu nimic viața majorității românilor.

*

Pentru că ieri a fost Ziua Mondială a Tuberculozei, aflăm că România reușește, în sfârșit, să fie campioană la ceva: avem cel mai mare număr de bolnavi de tuberculoză din Uniunea Europeană.
O performanță tristă, care vine în contradicție cu progresele uriașe ale medicinei moderne.

În România, după 1989, tot ce însemna infrastructură de prevenție și tratament al tuberculozei a fost, încet și sigur, distrus.
Vaccinările obligatorii care începeau din copilărie, testările periodice la angajare, la înscrierea la școală, la recrutarea în armată sau chiar înainte de căsătorie – toate acestea erau piese ale unui sistem care, cu toate neajunsurile lui, reușea să țină sub control o boală ce, în alte părți ale lumii, devenise deja o raritate.

Mai mult, spitalele și preventoriile TBC, odinioară o rețea bine pusă la punct, au fost lăsate să se degradeze sau, pur și simplu, desființate.
În locul unei strategii coerente de prevenție și tratament, am asistat la un lung proces de neglijență, subfinanțare și lipsă de viziune, care a transformat România într-un veritabil focar de tuberculoză în Europa.

Astăzi, bolnavii ajung târziu la medic, sistemul nu mai are capacitatea de a-i monitoriza eficient, iar măsurile de prevenție sunt, în cel mai bun caz, formale. Așa se face că, în timp ce alte state au redus incidența bolii la niveluri nesemnificative, noi continuăm să ne menținem pe primele locuri la un capitol la care nimeni nu și-ar dori să exceleze.

*

Când eram copil, aveam o mulțime de jucării fabricate la Agatex sau asemănătoare—trenulețe, mașinuțe, vaporașe, chiar și câteva modele de tramvaie pe care le plimbam pe podea, imaginându-mi că sunt vatmanul unui oraș în miniatură. Printre ele, una dintre cele mai fascinante jucării a fost un vaporaș cu motor: îi aprindeai o lumânare într-un loc special, și imediat începea să scoată un sunet caracteristic, un fel de pârâit mecanic, în timp ce se deplasa singur pe apă. Mi se părea un miracol tehnologic la acea vreme.

Desigur, nu duceam lipsă nici de arme de jucărie—pistoale cu apă, revolvere cu capse care făceau un zgomot sec, dar satisfăcător, sau pistoale cu mingi de ping-pong pe care le lansam prin casă, spre exasperarea părinților. Mai erau și cele cu ventuze, de care trăgeam cu năduf în ținta fixată pe ușa magaziei de lemne.

Când mă plictiseam de ele le mai desfăceam, să văd ce au în interior jucăriile alea, și făceam titireze din roțile dințate.

Și totuși, deși eram mic și, după toate standardele, cam tâmpit la vârsta aia, nici măcar o clipă nu mi-a trecut prin cap să înghit roțile dințate ale mașinuțelor, să rod axele metalice ale tramvaielor sau să ling vopseaua lucioasă de pe caroseria vreunei jucării.
Nu pentru că aș fi fost vreun geniu precoce în materie de siguranță alimentară, ci pur și simplu pentru că, oricât de fascinat eram de jucării, mi-era clar că nu sunt gustări.
Poate că în generația mea, în ciuda tuturor năzbâtiilor, aveam totuși instinctul de supraviețuire ceva mai bine calibrat.

***

Paris. Cetățenii au votat în favoarea măsurii ca 500 de străzi să devină pietonale și, implicit, de a fi eliminate 10 mii de locuri de parcare. Măsura, într-un efort de a reduce utilizarea mașinilor și a îmbunătăți calitatea aerului.

Aproape 66% din parizieni au votat la referendumul local în favoarea măsurii, în timp ce 34% au votat împotriva ei. Prezența a fost una slabă, de 4%, dar suficientă pentru ca referendumul să fie validat. În plus, li s-a permis să voteze inclusiv tinerilor cu vârste începând de la 16 ani. Astfel, odată cu noua măsură, vor fi eliminate 10 mii de locuri de parcare în Paris, la care se adaugă alte 10 mii, eliminate din 2020 până în prezent. Urmează ca locuitorii orașului să fie consultați și cu privire la străzile care vor deveni zone pietonale. Pentru a îmbunătăți calitatea aerului, autoritățile locale explică faptul că pe străzile respective va avea loc un proces de igienizare, urmând ca pe acestea să fie plantați copaci și flori.

Pentru a rezolva războiul din Ucraina, reparați legăturile ruso-occidentale

Proiect: Accesul cu câini și pisici va fi permis în Primăria Capitalei și în instituțiile publice locale