Povestea asta cu francofonia a început în România imediat după Revoluție.
Sau, mai exact, atunci a început să fie promovată cu mult mai mult entuziasm decât până în acel moment.
Probabil că un rol l-a avut și faptul că aveam un premier care studiase în Franța.
Poate că a contat și o anumită nostalgie culturală, moștenită din secolul al XIX-lea, când elitele românești descopereau Parisul, se întorceau de acolo cu idei, obiceiuri și, uneori, cu un accent franțuzesc suficient de pronunțat încât să stârnească ironia lui Caragiale și a personajului său, Coana Chirița, cu celebrul ei „furculision”.
Or fi fost și alte motive.
Cert este că, după 1989, România a început să-și cultive cu multă convingere statutul de țară francofonă. Am devenit membri ai organizațiilor francofone, am participat la manifestări culturale, am organizat conferințe și am descoperit că avem o relație specială cu Franța.
Numai că eu am o mică nedumerire în legătură cu această francofonie.
În primul rând, nu cred că limba franceză ar fi fost criteriul decisiv.
Nu-mi amintesc ca elevii care învățau franceza în școală să fi avut, în general, rezultate lingvistice spectaculoase față de cei care studiau engleza, germana sau rusa.
În România se predau toate aceste limbi, în funcție de școală, profil și opțiunile existente. Faptul că un elev învăța franceza nu însemna automat că o și vorbea.
În plus, dacă am lua în calcul înrudirea lingvistică drept criteriu principal, lucrurile ar deveni destul de complicate.
Există în Europa țări ale căror limbi sunt înrudite, uneori chiar foarte apropiate, dar care nu fac parte din spațiul francofon.
În schimb, România, cu o limbă romanică, a ajuns să fie considerată un membru important al familiei francofone.
De altfel, dacă am judeca lucrurile exclusiv după asemănările lingvistice, poate că ar trebui să inventăm și un club al țărilor care au ceva în comun cu albaneza.
Nu știu cât de mulți membri am găsi, dar măcar am avea o nouă organizație internațională, cu reuniuni, declarații solemne și probabil câteva fotografii de grup.
Dincolo de glumă, legătura României cu Franța este mult mai veche și mai serioasă decât simpla apartenență la o organizație internațională. Influența franceză asupra limbii, culturii, dreptului, administrației și modernizării societății românești este incontestabilă. În secolul al XIX-lea, Franța a fost pentru o bună parte a elitelor românești un model de civilizație și modernitate. Nu întâmplător avem atâtea cuvinte franțuzești în vocabular și nu întâmplător Bucureștiul a primit, la un moment dat, supranumele de „Micul Paris”.
Cred că a avut o contribuție și armata rusă, în care elitele vorbeau aproape exclusiv franceza.
Dar după Revoluție, impresia mea este că am trecut de la o influență culturală istorică la o adevărată modă instituțională.
Am început să preluăm modele franceze în învățământ, am importat formule administrative, iar în economie și în mediul de afaceri am încercat să ne adaptăm la tot felul de modele venite din Hexagon.
Uneori cu rezultate bune, alteori cu rezultate discutabile.
Am reușit chiar performanța de a importa și de a aplica, nu întotdeauna foarte inspirat, sistemul contabil din Franța.
Nu spun că toate aceste influențe au fost rele. Dimpotrivă, unele au fost benefice și probabil că altele ne-au ajutat să ne apropiem de standardele occidentale. Dar am avut și tendința aceea tipic românească de a lua un model străin, de a-l înțelege pe jumătate, așa cum înțelegeam și limba, de a-l adapta după ureche și apoi de a ne declara foarte mulțumiți de rezultatul obținut.
Să nu se înțeleagă însă că am ceva cu limba franceză. Nici pe departe.
Deși nu o vorbesc, îmi place franceza.
Îmi place sonoritatea ei, muzicalitatea, felul în care se așază cuvintele unele lângă altele.
Îmi place foarte mult literatura franceză și, trebuie să recunosc, îmi place și muzica franceză. Până și sunetul de apel de pe telefonul meu este o melodie clasică franceză.
Așadar, nu am nimic împotriva francofoniei ca fenomen cultural. Dimpotrivă, cred că este un lucru frumos să păstrezi legături cu o cultură care a avut o contribuție atât de importantă la formarea culturii românești moderne.
Am însă o nedumerire legată de felul în care practicăm această francofonie.
De exemplu, dacă suntem o țară atât de francofonă, de ce muzica franceză este atât de puțin prezentă în programele posturilor noastre de radio?
Cu rare excepții, ceea ce auzim la radio este muzică în limba engleză. Hituri americane, britanice, uneori canadiene sau australiene.
Muzica franceză apare sporadic, mai degrabă ca o curiozitate sau ca o amintire din alte vremuri.
Iar dacă schimbăm postul, șansele să auzim ceva în engleză sunt considerabil mai mari decât cele de a auzi o melodie în franceză.
Nu spun că ar trebui să impunem cote de muzică franceză și nici că trebuie să înlocuim un monopol cultural cu altul. Ar fi absurd.
Dar mă întreb dacă nu cumva francofonia noastră este mai degrabă una de protocol decât una de viață cotidiană.
Ne place să vorbim despre relația specială cu Franța, să participăm la evenimente francofone, să ne fotografiem cu oficialități și să ne declarăm atașați de valorile culturii franceze.
Dar, între timp, cultura populară pe care o consumăm zi de zi este aproape integral dominată de limba engleză.
Poate că nu este nimic rău în asta. Engleza a devenit limba internațională a comunicării, a internetului, a muzicii comerciale și a multor industrii culturale. Este firesc să aibă o asemenea prezență.
Dar atunci ar trebui să fim ceva mai rezervați când ne prezentăm drept o țară francofonă.
Una este să ai relații istorice, diplomatice și culturale privilegiate cu Franța și alta este să ai o populație care folosește efectiv limba franceză și consumă cultură în această limbă.
Până la urmă, francofonia nu ar trebui să fie doar o etichetă pe care o punem pe documentele oficiale și pe discursurile festiviste.
Ar trebui să însemne și un interes real pentru limba, literatura, muzica, cinematografia și cultura spațiului francofon.
Altfel, riscăm să ajungem într-o situație destul de caraghioasă: să fim francofoni în declarații, francofili în amintirile istorice și anglofoni în playlistul zilnic.
O francofonie cu specific românesc.
*
Aflăm astăzi, la șapte ani de la moartea lui Jeffrey Epstein, că este foarte posibil ca acesta să nu se fi sinucis, ci să fi fost ucis.
Mai exact, o nouă expertiză medico-legală, realizată de specialiști care au analizat fotografii, documente și dosarul autopsiei, ajunge la concluzia că leziunile de pe corpul lui Epstein sunt mai degrabă compatibile cu o strangulare criminală decât cu o sinucidere prin spânzurare.
Printre elementele invocate se numără urmele de pe gât, leziunile de la nivelul umărului și alte traumatisme care, în opinia experților, nu se potrivesc cu explicația oficială.
Să ne oprim puțin asupra unui amănunt.
Cineva vrea să ne facă să credem că timp de șapte ani nimeni nu a observat aceste lucruri.
Că fotografiile autopsiei au existat, documentele au existat, leziunile au fost acolo, dar abia acum a găsit cineva de cuviință să le analizeze în profunzime și să constate că povestea nu se prea leagă.
De fapt, nu este chiar o noutate. Încă din 2020, medicul legist Michael Baden, angajat de familia Epstein pentru a examina autopsia, ridica semne serioase de întrebare privind fracturile de la nivelul gâtului. Iar în spațiul public au existat numeroase discuții despre circumstanțele extrem de suspecte în care a murit omul care putea pune în dificultate o mulțime de persoane foarte influente.
Să nu uităm nici cine era Epstein.
Nu era un simplu infractor bogat, care își petrecea timpul în compania unor prieteni dubioși.
Era un personaj aflat în centrul unei rețele de relații cu oameni din politică, finanțe, aristocrație și lumea serviciilor de informații.
O rețea în care accesul la persoane influente, petrecerile exclusiviste și presupusa colectare de informații compromițătoare puteau constitui instrumente deosebit de eficiente de influență și șantaj.
În limbajul serviciilor de informații, un asemenea mecanism poate fi descris prin termenul de „honeypot”, adică o capcană construită pentru a atrage persoane vulnerabile la compromis.
Epstein pare să fi întruchipat un asemenea mecanism.
Și atunci apare întrebarea firească: câți dintre cei care i-au trecut pragul aveau motive să se teamă de ceea ce ar fi putut povesti acesta în fața unui tribunal?
Când au apărut primele suspiciuni privind moartea sa, ele au fost repede expediate în categoria teoriilor conspiraționiste.
O categorie foarte comodă, trebuie să recunoaștem. Nu mai este nevoie să răspunzi la întrebări, să examinezi probe sau să explici contradicții.
Pui eticheta și ai terminat discuția.
Mi se pare interesant și felul în care funcționează această etichetare a informațiilor incomode.
Astăzi, o ipoteză este conspiraționistă. Mâine, un specialist o ia în serios. Poimâine, poate că apare și o anchetă.
Iar peste câțiva ani ni se va explica, eventual, că lucrurile au fost de fapt destul de clare încă de la început.
Uneori, conspirația este doar numele pe care îl dăm unei întrebări la care încă nu avem voie, nu putem sau nu vrem să aflăm răspunsul.
Iar în cazul lui Jeffrey Epstein, poate că cea mai importantă întrebare nu este cum a murit, ci cine avea atât de multe motive să se asigure că nu va mai vorbi niciodată.
***
Premieră în istoria omenirii: sonda Voyager 1 trece de pragul unei zile-lumină și duce cu ea un mesaj care ar putea rezista un miliard de ani

Miercuri, 18 noiembrie, Voyager 1, sonda lansată de NASA în 1977, ajunge la o zi-lumină de Pământ, devenind astfel primul obiect construit de om care parcurge această distanță. Cel mai apropiat obiect de Pământ, Luna, se află la doar 1,3 secunde-lumină.
Orașul care întruchipează ambițiile Chinei în rivalitatea cu America. Un președinte americani îl va vizita pentru prima dată
Metropola tehnologică de referință a Chinei găzduiește mai mulți miliardari decât orice alt oraș din lume, cu excepția New York-ului. Iar săptămâna aceasta, va primi vizita celui mai faimos miliardar newyorkez.
VIDEO Racheta Vulcan a Boeing și Lockheed Martin s-a dezintegrat în zbor la a cincea lansare

O rachetă Vulcan deținută de United Launch Alliance (ULA), un joint-venture al companiilor Boeing și Lockheed Martin, a suferit o defecțiune duminică, la scurt timp după decolarea din Florida, încărcătura sa constând din 40 de sateliți ai rețelei de internet Leo a Amazon fiind distrusă, informează agenția Reuters, citată de Agerpres. Racheta a suferit o …
O femeie a supraviețuit injecției letale. Ce dezvăluie cazul ei despre pedeapsa cu moartea
Tennessee, Osaka, București: trei feluri în care statul își justifică dreptul de a pedepsi Statul trebuia să o ucidă. Și a mers până la capăt. Ea însă a supraviețuit.
Brexitul nu a funcționat, admite premierul britanic. Marea Britanie negociază apropierea de Uniunea Europeană
Guvernul de la Londra estimează că înțelegerile negociate cu Bruxelles-ul ar putea majora produsul intern brut al Regatului Unit cu 0,4%, echivalentul a aproximativ 17 miliarde de lire sterline.
Potrivit publicației britanice The Guardian, Burnham urmează să prezinte noua abordare a relațiilor cu UE într-un discurs susținut la banchetul anual al primarului financiar al Londrei, organizat în City.
Care sunt cele 4 state UE care se opun unui nou credit de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina
Comisia Europeană pregătește un nou împrumut de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina, dar sunt 4 state care se opun unor noi contribuții financiare pentru Kiev.
Potrivit Financial Times, care citează patru persoane familiarizate cu planul, Executivul european urmează să prezinte propunerea de credit guvernelor statelor membre miercuri, 18 noiembrie.
Finanțarea ar urma să fie garantată de bugetul comun al UE, după modelul împrumutului de 90 de miliarde de euro aprobat anterior.
Ţările care se opun sunt Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
Dezvăluire. Trupele franceze operează în Ucraina într-o misiune secretă de sprijin
Trupe franceze operează în Ucraina din vara anului 2026, în cadrul unei misiuni confidențiale de sprijin, a relatat luni Radio France Internationale (RFI), citând surse familiare cu situația.
Potrivit Clash Report, programul confidențial poartă numele de cod „Volia”, un cuvânt ucrainean care înseamnă „libertate” sau „voință”. Sursele spun că programul secret este condus de un general francez. Parisul nu a confirmat niciodată prezența militarilor francezi pe teritoriul ucrainean.
Ucraina a lovit podul Kerci. Primele măsuri luate de ruși

Ucraina a lovit podul care leagă Rusia de Crimeea peste strâmtoarea Kerci, limitând fluxul de trafic, a declarat luni guvernatorul pus de Moscova la conducerea peninsulei, Serghei Acsionov, potrivit Reuters și AFP. Lovitura a venit pe fondul unui atac aerian ucrainean masiv desfășurat peste. Ministerul Apărării de la Moscova a afirmat că sistemele sale antiaeriene …
Lavrov: Nici un lider european nu poate negocia chestiunea Ucrainei

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu vede niciun lider european care ar putea, în mod rezonabil, să acționeze ca negociator în chestiunea Ucrainei. El a menționat discuțiile purtate în marja Adunării Generale a ONU cu președintele finlandez Alexander Stubb, despre care a spus că „în mai multe rânduri a luat partea unui anumit segment […]
Un expert criminalist lansează o ipoteză surprinzătoare în cazul Jeffrey Epstein: „Rănile nu sunt compatibile cu o sinucidere”
Cazul morții lui Jeffrey Epstein revine în atenția publică după ce un expert criminalist a prezentat o nouă analiză a raportului de autopsie, susținând că leziunile descoperite pe corpul finanțistului american ar putea indica o strangulare criminală, nu o sinucidere.
Celebrul investitor Warren Buffett anunţă că donează acţiuni în valoare de 5,5 miliarde de dolari ale vehiculului de investiţii Berkshire Hathaway. Acesta spune în scrisoarea trimisă de Ziua Recunoştinţei că bunătatea se „capitalizează”

Rusia, reacție dură după ce SRI a anunțat că hackeri ruși au atacat o instituție guvernamentală

Ambasada Rusiei la București a negat luni că un atac cibernetic asupra unei instituții a administrației publice din România, anul trecut, a fost orchestrat de Moscova și susține că oficialii români nu au prezentat dovezi în acest sens, transmite Reuters. Serviciul Român de Informații (SRI) a declarat la începutul acestei luni că gruparea de hackeri …
Am aruncat bani pe geam pentru un moft al lui Macron și ne-am făcut de rușine

Fostele colonii franceze i-au dat un mare șut în fund lui Macron. Președintele francez a venit în Cambodgia cu ambiția de a-și impune omul la șefie și pleacă fără să obțină nimic. Alegerea a fost amînată cu un an, cînd Macron nu va mai fi în funcție și nu va mai putea încerca pe sub […]
Scandalul Lyrica: Rogobete a acuzat o bolnavă de cancer că minte, apoi și-a cerut scuze. Rapoartele Ministerului Sănătății sunt mincinoase
„Pe hârtie sunt milioane, în farmacii nu există!” Rogobete o acuză de dezinformare pe o pacientă cu cancer, după ce aceasta a reclamat lipsa medicamentului Lyrica
România, campioană la scroll și codașă la lectură. Ce spun cifrele despre obiceiurile de informare ale românilor

Românii au acces la mai multă informație ca oricând, dar asta nu înseamnă neapărat că citesc și mai mult. Telefonul este aproape permanent la îndemână, știrile apar în fluxuri continue, iar rețelele sociale au devenit pentru mulți prima oprire atunci când vor să afle ce se întâmplă în țară sau în lume. În schimb, când […]
Să ții post nu înseamnă doar să nu mănânci carne, ci mai ales să fii modest. „Recunosc, și pe mine m-a încercat uneori mândria”

Industria meditațiilor-cea mai profitabilă ,,afacere” din Vestul României! Sumele declarate de profesorii din Banat s-au triplat în ultimii patru ani

O analiză Libertatea, pe baza cifrelor comunicate de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) Timișoara, care acoperă județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, arată că sumele declarate în perioada 2021-2025 din meditații în cele patru județe din vestul țării au crescut spectaculos. 2025 este ultimul an fiscal încheiat.
Cifrele ANAF arată că în 2021 persoanele fizice au declarat venituri din meditații și alte activități educaționale de aproape 6,6 milioane de lei. În 2025, veniturile declarate au fost de aproape trei ori mai mari: peste 18,7 milioane de lei. Totodată, numărul persoanelor fizice care declară astfel de venituri a crescut în regiune cu aproximativ 77%, de la 532 în 2021 la 941 în 2025.
Programul de lucrări al SDM în ziua de 17 noiembrie 2026

Ce facem astăzi, 17 noiembrie 2026, în Timișoara?
Marți, 17 noiembrie, puteți merge la teatru, concerte, expoziții, lansări de carte sau puteți participa la activități recreative și întâlniri culturale.


















