Nu cred că trebuie să ne facem prea multe griji că o eventuală amendare a celor care și-au închis balcoanele sau alte măsuri punitive împotriva lor ar putea reprezenta începutul sfârșitului pentru actualul regim din România.
Pentru că probabil asta s-ar întâmpla dacă milioane de oameni ar fi amendați, sau cel puțin ar fi puși pe drumuri și la cheltuieli.
Dar cred că ar trebui să ne preocupe logica unei asemenea măsuri. Pentru că, dincolo de prevederi legislative și de intențiile celor care le propun, există o întrebare elementară: cine este, de fapt, vinovat și cine trebuie să răspundă, și, mai ales, al cui este interesul?
Să luăm exemplul Timișoarei, pentru că este mai aproape de noi.
Avem în oraș, potrivit estimărilor, aproximativ 130.000–140.000 de apartamente în blocuri, dintre care 90.000–100.000 construite în perioada 1945–1989.
Marea majoritate a acestora au balcoanele închise.
Unele cu termopan, altele cu tâmplărie din lemn sau cornier, unele cu soluții mai inspirate, altele cu acea creativitate arhitecturală specifică perioadei în care românul trebuia să se descurce cu ce găsea.
Dar să observăm un lucru: foarte multe dintre aceste balcoane nu au fost închise de proprietarii actuali. Amenajările au fost făcute cu zeci de ani în urmă, de foștii locatari, uneori chiar de pe vremea când apartamentele aparțineau statului.
Vă dau propriul meu exemplu.
Apartamentul în care locuiesc a fost construit la începutul anilor ’70 și făcea parte din fondul locativ de stat.
La un moment dat, unul dintre foștii locatari a închis balconul.
Cine anume? Nu știu și nici nu am de unde să știu.
Nu există vreo evidență care să-mi permită să aflu.
Poate primul locatar, poate al doilea, poate al treilea.
Sau, de ce nu, poate chiar proprietarul de atunci, adică statul român, a făcut ori a aprobat această amenajare, caz în care totul ar fi în regulă.
Când am cumpărat apartamentul, prin 1992, statul mi l-a vândut cu balconul deja închis.
În actele de proprietate nu găsesc vreo mențiune referitoare la această amenajare.
Sunt trecute suprafața apartamentului, cota de teren și alte elemente juridice. Nu scrie nici măcar dacă apartamentul are bucătărie sau baie, darămite dacă balconul este închis legal sau ilegal.
Prin urmare, eu am cumpărat de la stat un apartament în forma în care se afla atunci.
Nu am construit nimic, nu am modificat fațada, nu am intervenit asupra structurii clădirii, am schimbat doar trei uși, mi-am instalat la un moment dat o centrală termică și o instalație de aer condiționat, am mai zugrăvit din când în când.
Am cumpărat un bun pe care statul mi l-a oferit spre vânzare, iar balconul închis făcea parte din realitatea acelui bun.
Și acum, după mai bine de trei decenii, cineva, probabil niște oameni care nu locuiesc in apartamente de bloc cu balcon ci în niște vile luxoase, hotărăște că trebuie să fiu amendat pentru o lucrare pe care nu am făcut-o și despre care nici măcar nu pot afla cine a executat-o.
Dacă există un vinovat, atunci primul care ar trebui întrebat este cel care a vândut apartamentul în această stare: statul român.
Desigur, se poate spune că proprietarul actual are obligația de a respecta legislația în vigoare.
Este un argument care nu trebuie ignorat. Dar respectarea legii nu înseamnă automat că orice răspundere poate fi transferată, retroactiv, fără discernământ, asupra celui care deține astăzi un bun modificat cu zeci de ani în urmă.
Există o diferență fundamentală între a executa o lucrare fără autorizație și a cumpăra un apartament în care lucrarea respectivă exista deja.
Prima situație presupune o acțiune proprie.
A doua presupune dobândirea unui bun într-o anumită stare, eventual cunoscută și tolerată de autorități timp de decenii.
Iar această diferență nu este un amănunt birocratic. Este o chestiune de responsabilitate și de dreptate.
Mai mult, vorbim despre apartamente care, la 22 decembrie 1989, făceau parte din fondul locativ de stat.
O bună parte au fost ulterior vândute chiriașilor, în baza legislației adoptate chiar de statul român.
Acesta a stabilit condițiile vânzării, a întocmit actele, a încasat banii și a transferat proprietatea.
Acum, același stat pare să descopere că unele dintre apartamentele pe care le-a vândut au balcoanele închise într-un mod care nu-i mai convine.
E o situație interesantă: statul a fost suficient de competent să încaseze prețul apartamentului, dar nu și să țină evidența modificărilor pe care le avea acesta la momantul vânzării. Iar când apare problema, soluția este să-l amendăm pe cumpărător.
Cu alte cuvinte, statul nu știe cine a făcut lucrarea, nu știe când a fost făcută, nu știe dacă a autorizat-o sau dacă a tolerat-o, dar știe foarte bine cine trebuie să plătească: proprietarul de astăzi.
Și mai există un aspect social pe care nu ar trebui să-l ignorăm.
Pentru unii, închiderea balconului a fost o chestiune de confort sau de modernizare.
Pentru alții, a fost o necesitate.
Într-un apartament de bloc construit în anii ’60 sau ’70, câțiva metri pătrați în plus, protejați de frig și umezeală, puteau însemna foarte mult pentru o familie.
Nu toată lumea și-a închis balconul din dorința de a transforma blocul într-o expoziție de arhitectură contemporană.
Înainte de a trimite poliția locală să numere geamurile termopan, poate ar fi util ca autoritățile să-și numere propriile responsabilități.
Pentru că nu poți să vinzi un apartament cu balconul închis, să încasezi banii, să nu menționezi nimic în acte, să treacă 30-40 de ani, iar apoi să te întorci la cumpărător și să-i spui că ai descoperit o ilegalitate și că trebuie să plătească.
Statul nu poate fi, în același timp, vânzătorul care încasează, autoritatea care nu verifică și judecătorul care amendează cumpărătorul pentru propria lui neglijență.
Cel puțin nu într-un stat în care dreptatea ar trebui să funcționeze în ambele sensuri.
*
La fel, nu cred că ar trebui să ne facem prea multe probleme în privința acelei inițiative legislative prin care, într-un fel sau altul, se încearcă acordarea unui statut de vindecători cu parafă celor care practică Reiki, cristaloterapia sau astrologia medicală.
O asemenea inițiativă este, desigur, îngrijorătoare prin ceea ce propune, dar nu trebuie să ne mire prea mult existența ei.
Întotdeauna au existat și vor exista oameni bolnavi, oameni care se tem că sunt bolnavi și oameni care, confruntați cu o boală gravă, preferă să creadă într-o soluție miraculoasă decât să accepte un tratament medical dificil.
Este, până la urmă, omenește. Frica, disperarea și speranța sunt o combinație care poate face dintr-un om rațional un client foarte ușor de convins.
Și, să recunoaștem, uneori oferta alternativă este mult mai atrăgătoare decât medicina adevărată.
E mai simplu să te vindeci de cancer mâncând niște ciuperci, purtând un cristal la gât sau introducându-l în alte zone ale corpului, decât să treci printr-o operație, chimioterapie și toate efectele secundare ale unui tratament oncologic.
Problema nu este însă că există asemenea practici și că unii oameni aleg să creadă în ele.
Într-o societate liberă, fiecare are dreptul să-și cheltuiască banii cum dorește, inclusiv pe consultații astrologice sau pe cristale cu proprietăți terapeutice descoperite, probabil, într-o galaxie pe care telescoapele încă nu au identificat-o.
Problema apare atunci când asemenea practici primesc girul statului și sunt prezentate publicului ca forme legitime de vindecare, eventual cu aparența unei competențe medicale.
Există o diferență uriașă între dreptul unui om de a practica o activitate în care crede și dreptul de a se prezenta drept vindecător, cu autoritatea pe care i-o conferă o recunoaștere oficială.
Iar când vorbim despre boli grave, această diferență poate face diferența dintre viață și moarte.
Ce putem face, așadar?
În primul rând, ar trebui să ne uităm la cei care au avut această inițiativă legislativă și să ne întrebăm dacă sistemul nostru democratic dispune de suficiente mecanisme de protecție împotriva unor asemenea derapaje.
Este adevărat, parlamentarii au fost aleși democratic.
Dar democrația nu este un certificat de inteligență acordat automat celui care ajunge în Parlament.
Nici măcar nu este o garanție că fiecare dintre cei aleși înțelege suficient de bine domeniul în care propune să legifereze.
Democrația are un mare avantaj: îi permite fiecărui cetățean să voteze. Are însă și o slăbiciune: și idioții au drept de vot.
Pot vota și oamenii care cred că Pământul este plat, că vaccinurile conțin cipuri sau că planetele pot diagnostica un cancer.
Iar dintre cei aleși de ei se pot găsi unii care ajung să transforme asemenea convingeri în inițiative legislative.
Nu putem interzice oamenilor să voteze în funcție de nivelul lor de educație.
Dar nici nu suntem obligați să considerăm că orice inițiativă venită din Parlament este, prin simplul fapt că a fost depusă, demnă de respect sau de adoptare.
Democrația nu înseamnă doar dreptul de a alege. Înseamnă și existența unor mecanisme prin care deciziile celor aleși sunt verificate, contestate și corectate.
Nu cunosc suficient de bine toate procedurile parlamentare pentru a propune o soluție juridică precisă. Dar cred că ar trebui să existe mecanisme instituționale prin care parlamentarii care se dovedesc incapabili să respecte standardele minime de conduită și responsabilitate ale funcției să poată fi sancționați.
De exemplu, dacă un parlamentar își scoate penisul din pantaloni la tribuna Parlamentului, nu cred că singura reacție instituțională rezonabilă ar trebui să fie consemnarea incidentului în stenogramă și continuarea ședinței.
La fel, dacă un parlamentar consideră astrologia o știință și vrea să o introducă, pe ușa din dos, în sistemul de recunoaștere a competențelor terapeutice, poate că ar fi util ca inițiativa lui să treacă printr-un filtru serios de competență științifică și juridică.
Și poate că cineva ar trebui să facă ceva pentru a-i limita acelui parlamentar dreptul de a vota sau de a propune legi.
Iar dacă există indicii că în spatele unei asemenea inițiative se află interese comerciale, încercări de a obține avantaje necuvenite sau alte fapte ilegale, atunci instituțiile competente ar trebui să verifice aceste lucruri. Nu putem presupune din start că există o infracțiune, dar nici nu trebuie să ne prefacem că asemenea suspiciuni nu merită investigate.
***
„Putin este deschis dialogului, inclusiv cu Macron și cancelarul german Merz, dar nimeni n-a sunat încă”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului
Președintele rus Vladimir Putin este deschis dialogului cu toată lumea, inclusiv cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Dar nimeni nu a sunat încă”, a adăugat acesta, potrivit agenției de știri ruse Interfax.
„Va răspunde și la telefon (…) Desigur, este deschis dialogului cu toată lumea”, a declarat Peskov pentru Yunashev Live.
După ce Trump a „restartat” relațiile cu Putin, Pentagonul cere acum aliaților europeni să nu mai „provoace” Rusia: „Nu faceți zgomot”.
Pentagonul le-ar fi cerut mai multor state NATO, inclusiv Lituaniei, Letoniei și Estoniei, să-și tempereze declarațiile despre amenințarea rusă. Washingtonul consideră că anumite mesaje publice ale liderilor europeni pot afecta securitatea continentului.
Oficialii Pentagonului au transmis în ultimele săptămâni mesaje către mai multe guverne europene, solicitându-le să adopte un ton mai moderat în declarațiile publice despre Rusia. Potrivit a patru persoane familiarizate cu discuțiile, reprezentanții administrației americane consideră că unele afirmații ale liderilor europeni au avut efecte negative asupra securității continentale, potrivit Reuters.
Scandal în Danemarca după o donație de armament în Ucraina.
Fondurile din cel de-al 25-lea pachet de donații către Ucraina sunt rambursate Danemarcei de către Estonia, după ce 70 milioane de euro au ajuns la un producător fals de arme din Italia. În Estonia, eroarea l-a costat pe Hanno Pevkur funcția de ministru al apărării
Estonia s-a oferit să cumpere grenade și obuze în valoare de 70 milioane de euro (o parte din bani proveneau de la Danemarca), care urmau să fie donate toate Ucrainei. Ministerul estonian al Apărării a făcut comanda la firma italiană DATASEL, care apărea ca intermediar în tranzacția de armament.
Conform publicației Danwatch, suma de 9,5 milioane de euro alocată de Danemarca pentru achiziționarea grenadelor de mână destinate forțelor ucrainene, a ajuns în posesia cui nu trebuia, relatează Bankingnews.
Peste 160.
Peste 160.000 de tineri, proteste în aproximativ 30 de orașe și mii de polițiști mobilizați. Germania se pregătește pentru o zi tensionată, după modelul manifestațiilor din Franța.
Președintele Poloniei și-a întrerupt zborul spre Senegal după suspendarea șefului Tribunalului Constituțional, în timp ce la Varșovia au izbucnit proteste
Președintele polonez Karol Nawrocki, aflat vineri în avion spre Senegal pentru o vizită programată, a făcut cale-ntoarsă după ce a aflat că poliția a pătruns în sediul celei mai înalte instanțe din Polonia, iar președintele acesteia a fost suspendat din funcție, relatează Reuters. „Într-un astfel de moment, președintele trebuie să fie în Polonia.
Criza combustibililor.
Măsura temporară ar completa folosirea rezervelor obligatorii, după ce autoritățile elvețiene au autorizat deja utilizarea stocurilor de urgență de motorină.
România, campioana scumpirilor la energie în UE.
Cele mai mici tarife la electricitate au fost raportate în Ungaria, unde consumatorii casnici au plătit în medie 0,11 euro/kWh, iar la polul opus se află Irlanda, cu un preț de 0,39 euro/kWh În timp ce majoritatea consumatorilor europeni au beneficiat de ieftinirea energiei electrice și a gazelor naturale în prima jumătate a anului 2026, […]
România are peste 500 de mii de șomeri
Institutul Național de Statistică (INS) arată că rata șomajului, în luna septembrie 2026, a fost, în formă ajustată sezonier, de 6,3%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna august 2026, fiind estimat un număr de 517 100 de șomeri.
Kelemen Hunor spune că pensiile și salariile trebuie indexate de la 1 ianuarie.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, i-a acuzat pe noii guvernanți că încearcă „să găsească narativul pentru «moștenirea grea»” chiar dacă și PSD a făcut parte din fostul cabinet de la Palatul Victoria până în luna aprilie. Kelemen Hunor a declarat, într-un interviu difuzat vineri seară de B1 TV, că Guvernul Bolojan nu a lăsat „nicio «moștenire …
ANUNȚ Cine și-a închis balconul apartamentului fără autorizație va fi amendat dacă nu intră rapid în legalitate
Proprietarii care și-au închis balconul apartamentului fără autorizație vor fi amendate dacă nu intră rapid în legalitate, avertizează noul ministru al Dezvoltării, Alexandru Stoica.
România, la un pas să autorizeze astrologia medicală
Senatorii au dreptate să respingă proiectul: de ce să meargă copilul singur la psiholog cînd poți să-l bați gratis acasă?
Gata, s-a rezolvat: tradiția a triumfat, nu i s-a mai urcat nimănui democrația la cap, iar Senatul a respins proiectul de lege care ar fi permis tinerilor de cel puțin 16 ani să ceară consiliere psihologică, psihoterapie și sprijin psihopedagogic fără acordul părinților. Pentru că 1) Doamne ferește, doar nebunii merg la psiholog și 2) toată lumea știe că psihologul te face ghei, iar noi sîntem daci familiști tradiționaliști de cînd au făcut Traian și Decebal etnogeneză.
Radu-Adrian Pau, numit prefect de Timiș
Județul Timiș are un nou prefect, după ce Guvernul a decis numirea lui Radu-Adrian Pau în această funcție, în cadrul unei serii de schimbări la nivelul conducerii prefecturilor din țară.
Timișoara ar putea avea probleme cu încălzirea centralizată: scăderea temperaturii agentului termic sau chiar limitarea furnizării
Prețul ridicat al gazelor naturale ar putea duce la probleme în furnizarea încălzirii centralizate în Timișoara, a spus Cristian Amza, administratorul special al Colterm, la ultima ședință a Colegiului Prefectural. El a vorbit despre scăderea temperaturii agentului termic, dar și despre limitarea livrării căldurii. Modificarea modului în care căldura ajunge la oameni, prin introducerea Termset…
Au încep lucrările în Piața Mocioni din Timișoara.
Șoferii din Timișoara trebuie să se pregătească pentru noi modificări în trafic, odată cu începerea lucrărilor de regenerare urbană din Piața Mocioni, situată în cartierul Iosefin. Proiectul vizează modernizarea unei suprafețe de peste 26.000 de metri pătrați, iar intervențiile sunt estimate să dureze 30 de luni.
Primăria Timișoara a preluat Arena Aqua Sport.
„Am preluat Arena Aquasport. Din 9 noiembrie o redeschidem și, până la sfârșitul anului, asigurăm acces gratuit.”, a transmis viceprimărița Timișoarei, Paula Romocean. Complexul, situat pe Calea Dorobanților, va fi preluat de municipalitate cu titlu gratuit, va intra în administrarea SCM și va deveni parte a infrastructurii sportive publice a orașului. Terenul pe care se […]
Investiție chineză la Timișoara.
Compania Hexing dezvoltă la Timișoara un hub regional de servicii tehnice destinat sprijinirii partenerilor de pe piața europeană. Noua infrastructură va reuni trei funcții complementare: reparații și servicii post-vânzare, demonstrații și testare de produse, precum și instruire profesională dedicată instalatorilor, potrivit unui comunicat citat de publicația Economica.net. Investiția vine în completarea capacităților deja existente ale […]
Programul de lucrări al SDM în ziua de 31 octombrie 2026
