Sanctuarul neolitic de la Parța, județul Timiș, va putea fi vizitat permanent și fără programare prealabilă începând de sâmbătă, 21 noiembrie. Monumentul, considerat unic în Europa și construit în urmă cu peste 7.000 de ani, este administrat de Muzeul Național al Banatului.
Decizia de a deschide permanent obiectivul vine la trei ani după ce sanctuarul a fost reconstituit integral printr-un proiect derulat de administrația județeană. Până acum, accesul publicului nu a fost disponibil în acest regim deschis, fără rezervare.
Programul de vizitare
Potrivit datelor anunțate miercuri de reprezentanții Muzeului Național al Banatului, publicul poate accesa situl cinci zile pe săptămână, după următorul orar:
Miercuri – Vineri: între orele 11:00 și 17:00
Sâmbătă – Duminică: între orele 14:00 și 20:00
Luni și Marți: închis
Ce pot vedea vizitatorii în templul de pe malul Timișului
Sanctuarul de la Parța este renumit la nivel internațional pentru cele două statui monumentale din piatră amplasate chiar în centrul așezării. Acestea îi reprezintă pe „Taur” și pe „Marea Mamă”, divinități care simbolizau puterea și fertilitatea și cărora comunitatea le aducea ofrande.
Arheologii au descoperit aici vase folosite cel mai probabil pentru fumigații în timpul ritualurilor, dar și urmele unui război de țesut chiar în interiorul templului. Oamenii care trăiau pe malul Timișului în urmă cu peste șapte milenii foloseau lutul atât pentru ridicarea pereților caselor, cât și pentru modelarea vaselor de grâne sau a chipurilor de pe altar.
Viața cotidiană și obiceiurile gastronomice de acum 7.000 de ani
Arheologul Dan Leopold Ciobotaru, din cadrul Muzeului Național al Banatului, a explicat pentru Agerpres că valoarea acestui sit stă în particularitățile sale culturale, adunând la un loc mai multe monumente și obiecte cu rol spiritual.
Cercetările din zonă au scos la iveală detalii surprinzătoare despre modul de viață al comunităților neolitice care au dominat Europa timp de câteva mii de ani, lăsând urme inclusiv în profilul genetic al populațiilor actuale:
Alimentație și băuturi: Locuitorii culegeau fructe de pădure, semințe de corn și plante sălbatice, dar cultivau și terenuri cu specii deja domesticite în perioada holocenului, după era glaciațiunilor. Mai mult, aceștia preparau bere din cereale, băutură folosită pentru relaxare și reducerea stresului.
Agricultură și creșterea animalelor: Comunitatea a pus bazele domesticirii plantelor și animalelor, crescând inițial oi și capre, iar ulterior vite mari.
Arhitectură: Așezările lor semănau izbitor cu satele bănățene de acum două secole, fiind formate din locuințe confortabile, construite din lemn și pământ (lut).
Un calendar astronomic vechi de milenii, la doi pași de Timișoara
Așezarea de la Parța se află la aproximativ 15 kilometri sud de Timișoara și adăpostește o clădire de cult dreptunghiulară, de 11,6 metri lungime și 6 metri lățime, împărțită în două camere. Dincolo de ritualurile cu ofrande, animale sacrificate și boabe de grâu arse, specialiștii au descoperit că sanctuarul funcționa și ca un calendar astronomic: doar la echinocțiul de primăvară, lumina soarelui trecea printr-un orificiu din perete și lumina direct capul de taur al statuii monumentale, marcând începutul sezonului de renaștere a naturii. Locul a fost folosit până spre finalul mileniului al șaselea înaintea erei noastre, când așezarea a fost distrusă complet, cel mai probabil odată cu sosirea comunităților asociate fazei C a culturii Vinca.











