Primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică va fi în România.
Nici nu se putea face așa ceva altundeva.
Probabil că la citirea acestei știri o mulțime de români, cu îndreptățită mândrie patriotică, vor da din coadă de bucurie.
Vom deveni, în sfârșit, ceea ce merităm: buricul tehnologic al planetei. Silicon Valley cu mici, sarmale și cabluri trase pe sub covor.
Nu știu de ce coada mea s-a lăsat în jos.
În schimb, când am citit știrea, m-am gândit în primul rând la computerele cuantice despre care aud de vreo 15-20 de ani că „mai avem cel mult un an până când vor fi lansate pe scară largă. Ne mai trebuie doar niște bănuți”.
Acei „niște bănuți” care, în traducere liberă din dialectul corporatist, înseamnă câteva miliarde de dolari, niște granturi guvernamentale, câteva conferințe prin Dubai și încă vreo două decenii de promisiuni.
Computerele cuantice seamănă tot mai mult cu fuziunea nucleară: o tehnologie extraordinară, care va revoluționa omenirea imediat după următoarea rundă de finanțare.
Și, inevitabil, creierul meu a făcut o asociere cu „medicina cuantică”.
Țineți minte acele aparate miraculoase, Quantum Xroid și alte denumiri scoase parcă din filme SF făcute cu buget de seminar motivațional?
Inventate, desigur, tot de un american vizionar, William C. Nelson.
Niște cutii de plastic conectate prin interfață serială la un laptop obosit, dotate cu doi electrozi pe care pacientul îi ținea în mâini, după care aparatul diagnostica instantaneu absolut orice: de la lipsă de magneziu până la traume emoționale moștenite genetic de la bunica.
Fără analize de sânge, fără radiografii, fără CT, fără RMN.
Toate acele tehnologii primitive deveniseră inutile în fața miraculosului „cuantic”.
Aveai probleme cu ficatul? Cuantic.
Dureri de cap? Cuantic.
Nu te mai iubea nevasta? Probabil dereglare vibrațional-cuantică pe chakra financiară.
Iar aparatul, după ce îți citea „frecvențele corpului”, îți recomanda și tratamentul.
Uneori suplimente, alteori apă „informată”. În cazurile grave, probabil trebuia resetată aura cu un cablu USB.
Și nu în ultimul rând, acele aparate nu erau folosite de vreo țigancă cu poale largi care se reciclase de la cititul în cafea la medicină cuantică, ci de medici cu diplomă, cu stetoscoape la gât, cu halat alb.
Exact aceiași medici care în timpul pandemiei întrebau superior pe Facebook „dar tu ce drept ai să-ti spui părerea, ai studii de medicină?”
Dădeau tâmpiții ăia averi pe aparate și seminarii la Cluj sau la Budapesta unde apărea William C. Nelson rujat și frumos machiat, și nu se prindeau că au fost prostiți la fel ca tutele alea analfabete dar pline de bani care se duc la vrăjitoare.
Și exact aici apare problema mea când aud expresii precum „Inteligență Artificială Cuantică”.
Pentru că în ultimii ani cuvântul „cuantic” a ajuns să fie folosit exact cum era folosit odinioară „electronic”.
Dacă puneai „electronic” pe cutie în anii ’80, produsul părea venit din viitor. Mai târziu s-a folosit „nano” sau „bio”. Ajungea să pui o frunză verde pe pachet și soda de rufe amestecată cu sare și bicarbonat devenea apă sfințită.
Astăzi pui „cuantic” și investitorii încep să saliveze ca la clopoțelul lui Pavlov.
Nici nu mai contează dacă există vreo legătură reală cu mecanica cuantică. Important este să sune suficient de misterios încât omul obișnuit să se simtă prea prost ca să întrebe: „Stați puțin… dar concret ce face?”
Iar România este terenul perfect pentru asemenea proiecte grandioase.
Țara unde încă mai avem spitale care se încălzesc cu aeroterme, dar discutăm despre centre cuantice globale, unde elevii învață la școală că dacă nu se duc la biserică vor cădea de pe scară și își vor rupe mână, dar noi vom avea Inteligență Artificială Cuantică.
Țara unde internetul merge excelent pentru că infrastructura a fost făcută de băieți care au tras cabluri ilegal prin blocuri, nu prin mari strategii naționale.
De fapt, poate că tocmai aici este cheia succesului.
România are un talent extraordinar de a sări direct la ultima modă tehnologică fără să rezolve nimic din ce era înainte.
N-am terminat autostrăzile, dar discutăm despre mașini autonome.
N-avem irigații, pentru că după revoluție țăranii au furat tot ce se făcuse înainte în acest domeniu, dar vorbim despre agricultură asistată de AI.
N-avem suficiente toalete funcționale în școli, dar ne pregătim pentru revoluția cuantică.
Este ceva aproape poetic în asta.
Experiența ultimelor decenii m-a învățat că atunci când într-un comunicat de presă apar simultan cuvintele „revoluționar”, „AI”, „cuantic”, „viitor”, „ecosistem”, „inovare” și „România va conduce lumea”, primul lucru pe care trebuie să-l cauți nu este laboratorul.
Ci factura.
*
Statul lansează programul prin care românii din diaspora vor investi în România.
Bineînțeles, cu bani de la stat.
Mi se pare logic.
De altfel, acesta este și farmecul profund al administrației românești: reușește întotdeauna să ia o idee care, într-o țară normală, ar părea absurdă și să o transforme într-o politică publică prezentată solemn, cu powerpoint, siglă colorată și conferință de presă.
Nu vorbim despre bani personali ai miniștrilor sau ai inițiatorilor programului. Vorbim despre bani publici.
Adică despre acel fond magic, infinit și abstract, care pare să existe doar pentru a finanța idei pe care nimeni sănătos la cap nu le-ar finanța din propriul buzunar.
În România, capitalismul are o formă aparte.
Profitul este privat.
Riscul este public.
Eșecul aparține contribuabilului, care va afla peste câțiva ani că „programul nu și-a atins obiectivele asumate în cadrul strategiei de dezvoltare”.
***
Suedia înjumătățește prețul pe transportul public.
Guvernul Suediei a anunțat, marți, că prețul abonamentelor lunare pentru transportul public va fi redus cu 50% în a doua jumătate a anului 2026. Măsura, luată în contextul alegerilor parlamentare din septembrie, a fost descrisă drept o formă de sprijin pentru populație „în cea mai gravă criză energetică pe care a văzut-o lumea vreodată”.
SUA au anunțat că își retrag submarinele, bombardierele și avioanele de luptă din Europa.
Donald Trump intenționează să reducă drastic arsenalul de avioane de vânătoare, nave de război și submarine ale SUA rezervat aliaților NATO în cazul izbucnirii unei crize militare în Europa.
Zelenski, mesaj disperat către Trump
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a trimis o scrisoare urgentă președintelui american Donald Trump, avertizând cu privire la lipsa critică de capacități de apărare antirachetă ale Kievului, a relatat The Kyiv Independent (KI), citând un document. În scrisoare, potrivit publicației, Zelenski notează că problema se agravează treptat. Aceasta privește în special sistemele de apărare antirachetă, dar […]
Călcâiul lui Ahile.
Kyrylo Budanov, șeful Biroului Președinției din Ucraina, a criticat metodele de mobilizare utilizate în țară. Deși a recunoscut că măsurile coercitive sunt inevitabile, el a menționat că există loc pentru reforme pentru a elimina „cazurile de tratament inuman”. Pentru prima dată, cele mai înalte autorități ale țării au recunoscut că acțiunile centrelor teritoriale de recrutare depășesc adesea granițele legale.
- Eforturile de recrutare s-au transformat într-o vânătoare de oameni, notează Konstantin Skorkin într-o analiză publicată de The Insider.
- „În prezent, abuzurile legate de mobilizarea în masă creează tensiuni pe frontul intern”, mai scrie acesta.
Sistemul ucrainean de centre teritoriale de recrutare și sprijin social (TCR) a înlocuit relativ recent sistemul de birouri de recrutare militară de tip sovietic.
Sprijinul pentru Ucraina se subțiază: tot mai puține state susțin planul ceh pentru livrări de muniție
Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, face o previziune sumbră: „Războiul din Ucraina se va încheia peste 10 ani”
Fostul cancelar al Germaniei, Angela Merkel, a făcut o predicție la conferința WDR Europaforum din Berlin.
Politiciana conservatoare (71 ani), care a condus Germania între 2005 și 2021, a estimat că războiul declanșat de Rusia prin invazia la scară largă a Ucrainei din 2022 se va încheia în anul 2036.
„Peste 10 ani, războiul din Ucraina se va încheia, sperăm. Iar Ucraina va deveni o țară independentă, liberă și suverană”, a transmis Angela Merkel.
Angela Merkel a criticat UE pentru că nu reia dialogul diplomatic cu Rusia
Fosta cancelară a Germaniei, Angela Merkel, a criticat Uniunea Europeană că nu-și folosește influența diplomatică pentru a încheia invazia rusă a Ucrainei la scară largă.
Merkel a mai spus că nu ar fi persoana potrivită pentru a reprezenta Europa la discuțiile cu Kremlinul, deoarece nu deține nicio putere.
Va crește euro – Depreciere a leului în următoarele 12 luni anticipată de analiștii financiari CFA
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a rămas relativ constant în luna aprilie, la valoarea de 38,1 puncte. Indicatorul condițiilor curente s-a redus ușor, cu 0,7 puncte, iar cel al anticipațiilor a crescut cu 0,2 puncte, rezultând o creștere de 0,1 puncte a indicatorului de încredere în economie.
Dosarul Vaccinurilor s-a reactivat după ce Alexandru Nazare era vehiculat cu șanse la mandatul de premier.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost audiat azi mai bine de cinci ore, după cum Gândul a informat deja, la Direcția Națională Anticorupție, în “Dosarul vaccinurilor”. Surse juridice afirmă că în această cauză extrem de complexă, DNA a reactivat ancheta în dosarul prejudiciului de sute de milioane de euro de la bugetul statului din timpul pandemiei, chemându-l la audieri pe ministrul Finanțelor Alexandru Nazare fix în această perioadă de criză politică, iar momentul a fost ales pentru citarea ministrului Finanțelor după ce numele acestuia a ajuns a fi vehiculat în media ca posibil viitor premier.
Numele lui Nazare apărea alături de Eugen Tomac drept variantă pe lista scurtă a președintelui Nicușor Dan pentru alegerea ca propunere de premier.
Claudiu Năsui: „Aceiași politicieni care au crescut taxele cresc acum din nou cheltuielile”
Claudiu Năsui, în cadrul unei postări pe rețelele de socializare, face referire la noua lege a salarizării unitare. În cursul zilei de luni, 25 mai, Ministerul Muncii a publicat, în transparență decizională, acest proiect de lege. Este una dintre reformele asumate de România prin PNRR.
Acum, proiectul noii legi a salarizării unitare este analizat îndeaproape atât de specialiști, cât și de oameni politici. Printre cei care au transmis o opinie în spațiul public se numără și Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei și actual deputat.
100 de milioane de euro pentru românii din diaspora.
Inițiativa, prezentată drept prima de acest tip adresată exclusiv diasporei, oferă posibilitatea accesării unor granturi de până la 200.000 de euro Românii stabiliți în străinătate care vor să revină în mediul de afaceri din România, vor putea beneficia de un nou mecanism de sprijin financiar. Ministerul Finanțelor a anunțat lansarea programului „Diaspora Investește Acasă”, pentru […]
Primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică va fi în România.
Primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică se va construi în România, în județul Cluj, de către o companie americană.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că proiectul va avea patru faze, iar centrul de date va fi construit pe un teren de 20 de hectare. În prima etapă, investiția va fi de 1 miliard de dolari.
Popescu nu dispare.
Neumanna (atenție, cu doi n!), purtând subtitlul În gură de șarpe, cel mai recent volum purtând semnătura gazetarului și scriitorului Cristian Tudor Popescu, apărut recent la editura ieșeană Polirom, e o carte de publicistică. Sunt reunite în ea articole scrise în ultimii ani, probabil doi (volumul anterior, Râsul dracului. Interceptări, Informații desecretizate, Autodenunțuri a fost publicat în 2024, cel de dinaintea lui, Dumnezeu nu e mort, Interceptări, Note informative, în 2022), găzduite de platforma Republica. Cristian Tudor Popescu fiind autor fondator al site-ului cu pricina.
Îmi amintesc că, în urmă cu ceva timp, cel numit în mod curent și mai de toată lumea CeTePe și-a anunțat decizia de a nu mai scrie la nici un ziar, înțeles în forma lui tradițională, iar, mai accentuat, după tot ceea ce a urmat după o emisiune difuzată de postul Digi 24, a venit și hotărârea de a nu mai colabora constant cu nici o televiziune. Găsim sau, mai bine spus, regăsim acum și explicația. Un articol intitulat PCR și atributele neantului, antologat în cartea care face obiectul însemnărilor mele de astăzi, începe abrupt cu afirmația “Ceea ce se numește astăzi televiziune în România nu mai este presă. În mare majoritate este propagandă și divertisment” și se încheie cu reafirmarea refuzului de a mai fi numit jurnalist.
Disciplina și cetățeanul care n-a fost întrebat
„Alianța noastră nu este cu USR sau cu PSD. Alianța noastră este cu cetățenii activi.” Ionuț Gaiță, noul lider al PNL Timișoara, mai 2026. Același om, câteva minute mai târziu: „În partidele politice există și o anumită disciplină politică, există votul majorității. Uneori nu poți să faci notă discordantă. Nu am fost întrebat.” Două declarații…
Calitatea aerului din Timișoara, măsurată cu stații și senzori montați în parcuri
Primăria Timișoara a organizat astăzi, 27 mai, o conferință dedicată proiectul implementat, împreună cu orașul Szeged, prin care se realizează un sistem digital de monitorizare a calității aerului care include două stații pentru analiza bioparticulelor și cinci senzori pentru măsurarea poluanților chimici, datele urmând să fie integrate pe o platformă digitală a Primăriei.
Încep lucrările la Pasajul Slavici – Polonă
Primele intervenții vor include defrișările necesare amenajării șantierului. „Pasajul Slavici – Polonă este una dintre verigile slabe ale infrastructurii din Timișoara și, după mai bine de 40 de ani fără lucrări serioase, are nevoie de investiții. S-a degradat atât de tare, încât a devenit un calvar pentru șoferi, pietoni și bicicliști, dar acum intrăm serios […]
Timişorenii folosesc tot mai mult mijloacele de transport în comun.
Societatea de Transport Public Timișoara (STPT) a încheiat exercițiul financiar al anului 2025 cu venituri totale de 191,4 milioane lei (+2,2% față de 2024), un profit net de 3,77 milioane lei și un volum operațional record de 10,38 milioane kilometri parcurși (441.378 km mai mulți decât în 2024). Numărul de biletele vândute a crescut cu…
Ce facem astăzi, 28 mai 2026, în Timișoara?
