Elon Musk a comis-o din nou, a implantat un cip în creierul unui om.
Asta după ce a făcut tot felul de mașini electrice, roboți, PayPal, rachete, a umplut cerul de sateliți astfel încât peste câțiva ani probabil că vom accesa telefonia și internetul direct de pe un satelit la un preț comparabil cu cel plătit în prezent pentru cablu, vrea să se mute pe Marte și câte și mai câte.
Asta înseamnă un om vizionar.
E adevărat că face o căruță de bani din toate lucrurile astea, probabil că într-un minut câștigă mai mult decât vom câștiga majoritatea noastră într-o viață, dar face lucruri bune cu banii ăia, lucruri care ne folosesc sau ne vor folosi tuturor.
Nu înțeleg de ce americanii ăia, poporul american, nu-l aleg președinte pe omul ăsta.
Pentru comparație, uitați-vă ce fac ai noștri cu banii, și nu e vorba despre un om ci de o țară: cumpărăm arme pe datorie.
Cheltuim pentru arme mai mult decât pentru sănătate sau pentru educație.
Folosesc armele acelea la ceva?
La absolut nimic, poate că o mică parte dintre ele vor fi folosite pentru ca niște soldați să se joace cu ele iar în rest vor sta în niște depozite până expiră.
Majoritatea acelor arme vor ieși din uz și vor trebui dezmembrate (ceea ce va însemna alți bani cheltuiți fără nici un folos) înainte ca datoria făcută pentru achiziționarea lor să fie plătită.
Revenind la Elon Musk, să nu vă imaginați că peste un an, sau peste 10 ani, veți merge la Județean pentru că aveți o afecțiune a creierului și ăia o să vă bage un cip în cap și veți redeveni sănătoși.
Noi, România, suntem încă la ani lumină de așa ceva.
La noi e o problemă să primești un antibiotic, chiar dacă antibioticele sunt cea mai mare și mai eficientă descoperire în medicină în ultimele câteva sute de ani. Administrarea antibioticului este lăsat la latitudinea farmacistelor, de exemplu a tutei ăleia care când i-am cerut un spray pentru escare, uitasem cum se numește, se uita la mine de parcă i-am cerut o doză de heroină. S-a uitat în calculator, s-a uitat în magazia aia a lor, până la urmă a întrebat o colegă și i-a explicat aia despre ce e vorba. Sau cealaltă, de la altă farmacie, care când mi-am rupt nasul și sângeram ca un porc, când i-am cerut o fiolă de vitamina K ca să mi-o torn pe rană să mi se oprească sângele, s-a speriat și alegra săraca prin farmacie ca o găină fără cap repetând „vai curge sânge, curge sânge, curge sânge”.
Până la urmă, ca să termin povestea, mi-a spus că nu are vitamina K, așa că m-am pansat cum am putut, mi-a vândut un pansament că altceva nu știa ce să-mi dea, și am sângerat până seara când am ajuns acasă unde mi-am pus pe rană niște praf pentru tratarea rănilor la câini și mi s-a oprit sângerarea în 5 minute.
Poate că dacă am cheltui mai puțin pe arme și mai mult pentru învătământ, ar fi și farmacistele astea ceva mai pregătite decât vânzătoarele de la magazinul din vecini.
Poate am ajunge chiar să-l avem din nou pe bunul și competentul farmacist de pe vremuri care era în măsură să te sfătuiască ce medicament să iei pentru o afecțiune oarecare și dacă nu-l avea se ducea în spate, unde avea un mic laborator, amesteca niște prafuri pe care ți le presa sub formă de pastilă sau le băga într-o mică cutiuță făcută din albuș de ou, o cașetă.
Tot legat de bani cheltuiți fără nici un folos și este povestea cu vaccinurile acelea de la Pfizer, vaccinuri pe care trebuie să le plătim cu toate că nu avem nevoie de ele, de fapt vaccinurile acelea nu au fost nici măcar fabricate, așa cum nu au fost fabricate nici o mare parte din armele pe care noi le plătim.
Spune domnul Rafila, și eu îl cred, că „Legislația nu permite plata unor produse nelivrate”.
Păi stați puțin, de ce atunci nu a fost încă nimeni cercetat penal pentru plata unor alte produse nelivrate? De exemplu pentru sistemele Patriot?
O știre difuzată în toate ziarele „mari” din România ne spune că o rusoaică a fost arestată preventiv pentru că a dat foc la o școală.
Zilnic mă mir de câtă ticăloșie pot să dea dovadă autoritățile rusești, cum să arestezi o femeie pentru un mărunțiș din ăsta, ce mare lucru a făcut dând foc la școala aia?
Că un bărbat din Ohio a primit 18 ani de închisoare pentru o faptă asemănătoare, a aruncat niște cocktailuri Molotov într-o biserică a uitat să spună presa noastră cea liberă și independentă.
La cererea publicului am căutat astăzi în mod special știri din America.
Și astfel am aflat că Donald Trump a fost nominalizat de către o doamnă pentru premiul Nobel pentru pace.
Nu că ar fi mare lucru, și pe mine poate să mă nominalizeze cineva, membrii grupului nostru de pe Facebook de exemplu, pentru Premiul Nobel pentru economie, de exemplu. Pentru că am spus că e-factura nu va reduce evaziunea fiscală nici măcar cu un leu și se va dovedi că am avut dreptate, în timp ce Ministrul Finanțelor din România a greșit.
Dar asta nu înseamnă că voi și primi premiul ăla, cu toate că mi-ar prinde bine niște bănuți în plus, sau că îl și merit.
Și, tot îmi place mie să prezic viitorul, nici Trump nu îl va primi prea repede.
Cu toate că mi-aș dori să-l văd că a primit Premiul Nobel pentru Pace, pentru contribuția adusă la încetarea războiului din Ucraina și revigorarea relațiilor de prietenie și afaceri dintre America și acea parte a lumii care se numește „BRICS”.
Zilnic, sau aproape zilnic, puteți citi că astăzi în Timișoara putem merge la un spectacol sau la cinematograf.
Și din nou îmi aduc aminte de vremurile în care eram tânăr și frumos și pletele îmi curgeau pe umeri.
În vremurile alea astea nu erau evenimente despre care să se scrie în ziare.
Dacă doreai cinematograf, puteai să mergi la cinematograf de luni până duminică, la ora 8, de la 10, de la 12, de la 14, de la 18 și de la 20.
Existau alte cinematografe unde spectacolele începeau la orele fără soț.
Dacă doreai teatru, mergeai la teatru în fiecare seară, în fiecare zi a săptămânii.
Dacă doreai să asculți o trupă, în o mulțime de cluburi din oraș cânta câte o formație, mai bună sau mai puțin bună, de obicei sâmbăta și duminica.
Doreai muzeu, mergeai la Muzeul Banatului, cred că se deschidea dimineață la 8, dădeai un leu la intrare și aveai muzeu cât doreai, puteai să stai acolo până seara.
La fel era și la Muzeul de Artă, ăsta era undeva lângă vila de protocol al lui Ceaușescu, mergeai acolo, nu mai țin minte cât costa, un leu sau doi, și te plimbai pe acolo uitându-te la tot felul de tablouri frumoase.
***
O profesoară din Rusia a fost plasată în arest preventiv pentru că a incendiat o şcoală, fără a provoca victime, după ce şi-a declarat „sprijinul pentru armata ucraineană” într-un video pe internet, a anunţat marţi Comitetul de Anchetă local.
Bărbatul care a aruncat cocktailuri Molotov în biserica din Ohio primește 18 ani de închisoare
Aimenn Penny, în vârstă de 20 de ani, a bombardat biserica din Chesterland în semn de protest față de un brunch planificat și de ora de poveste pentru copii.
După ce a făcut și a aruncat două cocktail-uri Molotov în Biserica Comunitară din Chesterland din Chesterland, Ohio, pe 25 martie 2023, Aimenn Penny a fost arestat sub acuzația federală pentru că a folosit focul pentru a comite o infracțiune federală, folosirea rău intenționată a materialelor explozive și deținerea unui dispozitiv distructiv. .
„Donald Trump a jucat un rol esențial în facilitarea primelor noi acorduri de pace în Orientul Mijlociu în aproape 30 de ani”, a declarat Tenney pentru Fox News Digital într-o declarație . „Timp de decenii, birocrații, „profesioniștii” politicii externe și organizațiile internaționale au insistat că alte acorduri de pace în Orientul Mijlociu sunt imposibile fără o soluționare a conflictului israeliano-palestinian . Președintele Trump a dovedit că este fals”.
Premiul Nobel pentru Pace a recunoscut acordul de pace dintre Israel și Egipt în 1978, precum și Acordurile de la Oslo din 1994. Cu toate acestea, nu a existat nicio recunoaștere a rolului lui Trump în negocierea unui acord între Israel și patru dintre vecinii săi arabi care vizează normalizarea diplomatiei și relațiile economice dintre națiuni, a remarcat Tenney.
Bine ați venit la Rafah, Orașul Refugiaților – FOTOGRAFII ȘI VIDEO
În Rafah, lupta este doar pentru supraviețuire. Bombele israeliene continuă să cadă și nicăieri nu este sigur. Nu există apă curată. Există foarte puțină mâncare.
Rafah este un oraș al refugiaților. Orașul era deja aglomerat înainte de război, iar acum găzduiește literalmente milioane de oameni, majoritatea împrăștiați în tabere masive de refugiați care se află în și în jurul orașului, mergând până la granița Rafah-Egipt.
Aici, lupta este pentru simpla supraviețuire. Bombele israeliene continuă să cadă și nicăieri nu este sigur. Nu există apă curată. Există foarte puțină mâncare. Mai mult, există și o iarnă aspră în care corturile simple ale refugiaților sunt adesea aruncate în aer, uneori în miezul nopții.
Fotografiile și videoclipul de mai jos din Palestina Chronicle au fost făcute în două zile separate în taberele de refugiați Rafah. Ei spun o poveste despre rezistență, supraviețuire și, de asemenea, speranță.
Ministrul Sănătății, despre procesul cu Pfizer: Legislația nu permite plata unor produse nelivrate
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat, la TVR INFO, luni seară, ce va urma în procesul pe care Pfizer l-a intentat României, pentru plata a sute de milioane de euro. Acești bani ar trebui să fie plătiți de țara noastră, în condițiile în care nu mai dorim achiziționarea a milioane de doze de vaccin anti-Covid 9.
În acest moment, există o plângere făcută de gigantul Pfizer, la adresa României, care a fost înregistrată la o instanţă din Bruxelles şi care vizează contractul neonorat de stat, prin care ţara noastră a cerut peste 90 de milioane de doze de vaccin anti-COVID. Apoi, nu a acceptat să mai primească şi să plătească 28 de milioane de doze.
România riscă să plătească o despăgubire de peste 550 de milioane de euro.
Ministrul Sănătății a spus că România a avut discuții până în luna decembrie cu cei de la Pfizer.
”Au fost discuții tripartite, pentru că fost prezenți și reprezentanți ai Comisiei Europene, care este semnatara contractului. Ei ne-au propus o variantă, în care să cumpărăm o cantitate de vaccinuri, pe care trebuia să ne livreze și, tot așa, nu avem ce să facem cu ele, iar pentru dozele pe care nu le luăm să plătim o sumă de bani compensatorie, Ori, nici nu permite legislația, în momentul de față, o astfel de soluție: să plătești pentru ceva ce nu ți se furnizează”, a declarat Alexandru Rafila
Jaful secolului în România: armamentul cumpărat cu bani împrumutați
Bugetul Armatei, inclusiv achizițiile de armament, conform deciziei lui Klaus Iohannis, fără ca această decizie să fie și întărită printr-o lege dată de Parlament, ar trebui să fie 2,5% din PIB. Era 2%, dar a crescut la 2,5% din cauza războiului din Ucraina și a amenințărilor pe care le reprezintă acesta. La un PIB de 1.590 de miliarde de lei, bugetul alocat armatei în 2023 ar fi trebuit să fie de 31,8 miliarde de lei, reprezentând 2% din PIB. Decizia de a se aloca 2,5% din PIB a fost luată de-abia în iunie. Dar alocarea pentru armată a fost, de la început, anul trecut, de 38,75 miliarde de lei, reprezentând 2,4% din PIB. Problema este, însă, că bugetul repartizat Apărării reprezintă, de fapt, 14% din veniturile bugetare și 11% din cheltuielile bugetare. Vorbim de anul 2023, desigur.
Este enorm, pentru o țară care nu se află în război și care are încă nevoie de investiții uriașe în infrastructură pentru a veni la nivelul de civilizație și confort al secolului în care trăim. Și totuși, deși investițiile în dezvoltarea României sunt vitale, bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a fost, în 2023, de doar 13 miliarde de lei, de trei ori mai mic decât cel al Apărării.
Sf. Comision, protectorul băncilor. Cash-ai la noi
Uf, bine că n-a interzis nenea Marcel cash-ul, că tare ne-am mai speriat cu toții cînd cu marea reformă fiscală. Au urlat puțin cei de la AUR – bravo, Marcele! –, chestie care a cam liniștit restul turmei, că nu dă bine să te enervezi pe ceva ce susține tocmai Simion. După care ne-am liniștit complet, cînd au explicat experții că e vorba doar de niște limitări, nicidecum de interzicere. Bașca, era vorba de reformă, de chestii în interesul nației și, bineînțeles, era vorba de taxarea bogaților cei mai bogați, a multinaționalelor, a sistemului bancar. Prin urmare, amărășteanul de rînd, cel cu banii în buzunar și la saltea, avea să suporte doar o mică parte din efort, nimic în comparație cu ce aveau să suporte ultrabogații și, evident, băncile.
Verificări la Danyflor: Poliția Timiș investighează condițiile din adăpostul de animale
Poliția Timiș a demarat verificări la adăpostul public de animale Danyflor, în urma scandalului recent legat de condițiile de întreținere. O tânără a stârnit controverse […]
Ce facem astăzi, 31 ianuarie 2024, în Timișoara?
Miercuri, 31 ianuarie, puteți merge la un spectacol de balet, la o piesă de teatru sau la film. Mai mult, aveți ocazia să vizitați și expoziția cu peste 170 de instalații luminoase de la Iulius Gardens.
