Anton Kovacs November 28, 2020

Mi s-a întâmplat de multe ori când citeam despre perioada interbelică să spun „cum de au fost atât de orbi să nu vadă un lucru atât de evident”.

O spun și acum, este atât de evident dar nici ziarele, nici televiziunile nu o spun: cineva încearcă în permanență să dea foc lumii.

— Trump s-a răzgândit din nou. M-ar fi mirat să nu o facă. Acum dorește ca Biden să demonstreze că nu a fraudat.

— Un expert în fizică atomică din Iran a fost asasinat. Pur și simplu.

Imaginați-vă că noi, românii, nu mai vrem să cumpăram tehnologie nucleară de la alte țări, nici de la ruși, nici de la canadieni, nici de la americani sau chinezi, vrem să o facem pe a noastră. În fond am investit sume imense în pregătirea unor fizicieni atomiști, timp de zeci de ani am plătit salarii, mai mari sau mai mici, nu contează, dar le-am plătit timp de decenii începând cu prima generație pregătită de ruși încă în anii ’50 și până acum, și în sfârșit vrem să fructificăm toată această imensă investiție construind o centrală atomică de concepție românească. Însărcinăm pe cel mai bun dintre fizicienii atomiști să se ocupe de această treabă și când treburile încep să meargă, BUM! Horică Porumbel s-a dus în Nirvana lăsând pe autostrada 66 o pată mare de sânge.

Bineînțeles că ce am spus mai sus este o ficțiune. Românii au plătit niște salarii, mai mici sau mai mari cercetătorilor, asta e partea adevărată, dar cercetătorii nu au cercetat nimic. Cel puțin în ultimii 30 de ani.

Suntem ultimii din Europa în acest domeniu.

Și asta este o veste tare rea.

Pentru că îmbunătățirea nivelului de trai nu se face mărind salariul minim, cum își închipuie Olguța de la Craiova sau papagalii ăia care s-au îmburghezit și s-au îngrășat ca niște porci stând pe comodele fotolii ale sindicatelor.

În secolul XXI nu mai contează nici să muncești mai mult, pentru că munca fizică este preluată încet, încet de mașini.

Cel mai mult contează cercetarea. Dar cercetarea adevărată, nu cea orientată spre fabricarea rachetelor din baloane încălzite la soare sau a vaccinurilor inexistente.

Și noi așa ceva nu avem. Avem școală online cu hârtii împărțite cu microbuzul, avem informatizarea statului în care declarația online se depune la biroul de la etajul 3, avem spitale în care pe o parte medicii și restul personalului câștigă sume incredibile iar de cealaltă parte pacienții trebuie să-și pună în urechi dopuri din hârtie igienică ca să nu intre vreun gândac acolo și să le mănânce creierii.

Dar facem totuși lucruri interesante care fac întreaga lume să se mire, cum de ne-a venit așa o idee. De exemplu, cercetătorii români au elaborat un regulament despre cum au voie să se salute gardienii în închisoare. Probabil elaborarea acestui regulament a durat o vreme și niște oameni au primit bani pentru așa ceva. Mulți bani.

— Ce credeți că se va întâmpla cu miliardele alea de Euro pe care le vom primi pomană de la UE?

Va veni cineva de la ANAF sau de la altă instituție la micul investitor să-i spună „Na, hai că în sfârșit au intrat bănuții, spune-mi cum să te ajutăm, ai vreo datorie la stat sau la furnizori, hai să o acoperim în limita a, să spunem 20000 de euro, după care te hotărăști, fie alegi să îți închidem firma, pe gratis, acum după semnarea contractului, sau timp de 2 ani nu mai faci datorii la stat, pentru că altfel îți luăm și “coada”. Sau, hai să te ajutăm să-ți faci un sediu nou, să nu mai plătești chirie niciodată. Cam ce crezi că te-ar aranja?

Să fim serioși. Banii vor fi risipiți inutil, o parte, iar restul vor fi furați.

O parte o să-i primească bugetarii sub formă de salarii, o altă parte o să-i primească firmele de partid, o parte va primi armata, să-și mai cumpere niște mașini de fițe, că astea cumpărate acum cu 450000 de dolari bucata se vor fi învechit, și poate o să-și cumpere și niște vopsea pentru avioanele alea cumpărate din Portugalia.

Noi, dumneavoastră care citiți, eu care scriu, nu o să vedem nimic.

Ba mai mult, o parte din noi ne vom adăuga la cei 1.75 de milioane de oameni care și-au pierdut locul de muncă, pentru ca cineva să-și vândă măștile. Apropo, mai știți ceva de măștile acelea produse de fabrica cumpărată de statul românesc și administrată de armată?

— Dan Alexe ne reamintește de „Komunalka”. Îmi aduc aminte, în douăsprezece scaune, în stânga, dincolo de peretele de placaj se auzea sfârâind un primus. În dreapta putea fi auzită o pereche „mai încet că ne aud cei de dincolo”.

Câte o familie în fiecare cameră, o bucătărie și un grup sanitar comune, locatarii care ciupesc câte puțin din alimentele vecinilor și mâncătoria între cei care locuiesc acolo. Nu a apucat bine pilotul erou să plece spre Polul Nord că vecinii se înghesuiau deja să pună mâna pe camera lui.

Dacă nu ați citit Douăsprezece Scaune, Vițelul de Aur și Maestrul și Margareta puteți să fi terminat toate facultățile pe care nu le-a făcut candidatul ăla la parlament, tot degeaba. Aveți 4 zile libere, numai bine puteți să citiți 3 cărți. Maestrul și Margareta există și în format audio, ba mai mult, dacă căutați puțin găsiți și un excelent serial rusesc făcut după această minunată carte.

— Există conspirații?

Bineînțeles că există conspirații. O conspirație a fost, după revoluție, fenomenul Caritas. Televiziunile, tot alea care astăzi vă arată dușmanii poporului care nu poartă mască, ne explicau cum oamenii merg pur și simplu la Cluj, depun o sumă oarecare, iar după două săptămâni primesc de 8 ori mai mult. Apăreau la televizor vedetele TV din acea vreme, miniștri sau alți politicieni, preoți. Era adevărat, doar au arătat la televizor, chiar Tatulici, și domnul Funar, care nu minte, au spus că e adevărat. Și, ca și în prezent, existau creduli care te mai și certau dacă le spuneai că așa ceva nu este posibil. Cum să spui că nu e posibil, fiecare credincios cunoștea niște oameni care au primit în două săptămâni de 8 ori mai mult decât au depus la ghișeu.

O altă conspirație locală a fost povestea cu Târgu Mureș. Alta cu Bivolaru și yoghinii. Alta cu câinii care mănâncă copii. O mare conspirație internațională a fost cea cu Y2K, când miliarde de oameni au fost convinși să-și arunce vechile calculatoare care puteau provoca oprirea curentului sau a apei și să cumpere tehnică de calcul compatibilă cu anul 2000, pornind de la tastaturi, mouseuri și unități floppy până la sisteme de calcul complete, servere, etc. Și, ca și acum, au fost tâmpiți care chiar au crezut. Miliarde.

Să nu credeți că aceste conspirații sunt opera unor nebuni care nu au ce face. Nu,. După fiecare poveste din aceasta niște oameni s-au îmbogățit sau cetățenii au pierdut ceva. Odată s-au mai reînființat niște servicii secrete, cu alt nume, altă dată, uitându-ne cu i-o trage bivolarul ne-am trezit că Petromul nu mai e al nostru, altă dată s-a întâmplat ceva cu Roșia Montană. Trăim acum într-o conspirație? Nu vă răspund la întrebarea asta, fiecare are creier așa că fiecare poate trage propriile concluzii și poate să-și pună propriile întrebări.

— India va produce o parte din cantitatea de vaccin Sputnik V.

După care probabil vor vinde și românilor, așa cum se întâmplă acum cu Favipiravir, un medicament creat inițial de japonezi, îmbunătățit de ruși și fabricat acum în Rusia, India și alte țări și pe care noi îl cumpărăm.

— In perioada când ne-am cumpărat televizor, cred că era în 1966, luni era un serial, țin Minte Ivanhoe și Robin Hood, miercuri era „Telecinemateca”, joi era „Reflector”, vineri era un film artistic, sâmbătă serial, Sfântul, Mannix, Baronul, Răzbunătorii etc, iar duminica seara era „Dialog de la distanță”.

Marți era una din zilele „tari”, aveam teatru.

Pe atunci, din cauza tehnologiei, teatrul de la TV era o transmisiune în direct, actorii jucau într-un studiou special amenajat, în jurul lor erau niște camere de luat vederi care cântăreau câteva sute de Kg fiecare și totul era live.

Mult mai târziu, prin anii 80, au apărut spectacolele de „teatru filmat”, unde pe lângă acțiunea din spudiou, sau din mai multe studiouri, existau și scene exterioare.

De când cu pandemia pe lângă lucrurile neplăcute se întâmplă și lucruri interesante. De exemplu marți, la ora 18, vom putea vedea din nou un spectacol live de teatru, O scrisoare pierdută.

Și pentru că autorii au vrut să arate că în ciuda trecerii timpului moravurile sunt cam aceleași, de data asta actorii nu vor fi îmbrăcați așa cum îi știti, în costume de epocă, ci vor fi îmbrăcați modern.

Cu puțină imaginație vă puteți imagina că Trahanache este de fapt Tăriceanu, Zoe Trahanache este o candidată mai blondă de felul ei, care a terminat 5 facultăți și a dat două doctorate în 4 ani, exact perioada în care a fost și senator, sau deputat, iar Agamiță Dandanache este și el un candidat din partea unui partid unde cei care fac parte din el sunt cunoscuți a fi tot un fel de PSD-iști, dar mai proști și mai hoți.

Vom mai vedea astfel de experimente, de fapt eu cred că în următorii ani vom sta destul de mult în casă și o să avem timp să ne uităm la tot felul de lucruri interesante care ne vor pregăti pentru următoarea perioadă din evoluția omenirii.

 

Donald Trump s-a răzgândit din nou: Joe Biden să probeze că cele 80 de milioane de voturi nu sunt fraudate dacă vrea la Casa Albă

Donald Trump s-a răzgândit în ce privește plecarea de la Casa Albă în situația în care Colegiul Electoral, programat să se reunească pe 14 decembrie, îl va alege pe Joe Biden, câștigătorul alegerilor din 3 noiembrie. Trump a scris pe Twitter că „Biden trebuie să dovedească că cele 80 de milioane de voturi ale sale nu au fost obținute fraudulos dacă vrea să pășească la Casa Albă”.

Expert iranian în domeniul nuclear, asasinat lângă Teheran. Israelul îl acuzase pe acesta că ar fi șeful programului nuclear iranian

Omul de știință Mohsen Fakhrizadeh, expert iranian în domeniul nuclear și membru al Gardienilor Revoluției, a fost ucis în urma unui atac în apropiere de Teheran, a anunțat Ministerul Apărării din această țară. Informațiile au […]

Surse NYT: Israelul a comis asasinatul din Iran / Criza poate complica eforturile Administraţiei Joe Biden

Detalii despre moartea lui Mohsen Fakhrizadeh, considerat părintele programului nuclear iranian

Mohsen Fakhrizadeh – considerat părintele programului nuclear Iranian, demarat cu circa două decenii în urmă – a fost asasinat la Teheran, oficialități de la Teheran acuzînd Israelul pentru acest atentat. Guvernul israelian nu a reacționat la această știre. Este cel de-al doilea atac, care face o victimă de rang înalt în Iran, după ce o dronă Americană l-a ucis, în ianuarie, pe generalul Qasem Soleimani, conducătorul forțelor militare speciale iraniene, implicate în operațiuni externe. Analiști de informații spun că Fakhrizadeh nu pare să fi fost implicat în programul actual al Teheranului de înarmare nucleară, dar demonstrează lacune în sistemele de informații și securitate ale Teheranului. Analiști văd de asemenea în momentul ales un fapt semnificativ politic, legat de tranziția de la putere din Statele Unite. Președintele Trump a retras America din tratatul nuclear cu Iranul și a promovat o politică de presiune maximă asupra Teheranului. Președintele ales, Biden a spus că va conlucra cu aliații Statelor Unite, în încercarea de a reveni în tratat. Paul Pillar, fost lucrător CIA, în prezent la Universitatea Georgetown crede că guvernul Netanyahu, în Israel și membrii ai administrației Trump ar avea interesul să înrăutățească pe cît posibil raporturile cu Iranul, pentru a îngreuna intențiile diplomatice ale lui Biden. Președintele Trump nu a reacționat oficial, dar a repostat pe twitter mesajul ziaristului israelian, Yossi Melman care scrisese că atacul a fost “o lovitură psihologică și profesională majoră împotriva Iranului”.

COMENTARIU Lelia Munteanu. Harari, despre teoriile conspiraţiei

„Kommunalka” și viața în comun, o eternă Utopie

Una din cele mai cumplite scene din Doctorul Jivago (filmul, nu cartea; în film e foarte grafic și vedem fețele pline de reproș) este cea în care eroul se întoarce acasă și își găsește confortabila locuință împărțită în camere și mini-apartamente ocupate de „oameni ai muncii” plasați acolo de sovietul local. Ba chiar, din start i se reproșează cu acreală că putuse locui singur într-un asemenea spațiu. Apartamentele comunale au fost una din ciudățeniile utopiei sovietice. Acele kommunalka au modificat mitologia rusă modernă și cadrele narative. Ele sunt în spatele prozelor absurde ale lui Daniil Harms, sau la Ilf și Petrov în Douăsprezece scaune; fără ele, nu putem vizualiza Maestrul și Margareta al lui Bulgakov.

Manifestaţii de amploare în Thailanda. Mii de persoane ies în stradă în favoarea democraţei

400x200.jpg

Mii de manifestanţi în favoarea democraţiei au blocat vineri o importantă intersecţie, la Bangkok, şi cereau o schimbare a Guvernului pe cale democratică, în contextul în care circulă zvonuri despre o posibilă lovitură de stat, relatează AFP.

Coronavirus: India va produce o parte din cantitatea de vaccin rusesc

ada_-_27_noiembrie_2020_-_010.jpg

Fondul suveran de investiţii al Rusiei (RDIF) a anunţat vineri că a ajuns la un acord cu grupul farmaceutic indian Hetero pentru producerea a peste 100 de milioane de doze anuale din vaccinul rusesc împotriva coronavirusului, Sputnik V, informează AFP. “Hetero, unul dintre principalii producători de medicamente generice din India, a acceptat să producă în India peste 100 de milioane de doze pe an” din Sputnik V, a anunţat într-un comunicat RDIF, care a finanţat dezvoltarea vaccinului, adăugând că producţia urmează să fie demarată “la începutul anului 2021”. Potrivit comunicatului, studii clinice asupra vaccinului, în fazele a II-a şi a III-a, sunt în curs de desfăşurare în India.

România este ultima țară din UE la capitolul cercetare şi dezvoltare

Cheltuielile de cercetare şi dezvoltare în ţările din Uniunea Europeană, ca procent din PIB, s-au situat anul trecut la 2,19% (faţă de 2,18 în 2018 şi 1,97% în 2009). România este ultima din UE la acest capitol, cu mai puțin de 1% din PIB, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

La țară, școala online se face pe hârtii împărțite cu microbuzul. Elevă: „Să fac şcoala online, nu ştiu”

Școala online rămâne o pauză lungă de la educație, în special pentru copiii din familiile sărace. La Mironeasa, în judeţul Iaşi, 70% dintre elevi nu participă la lecţii. Primesc fişe cu teste pe care, în lipsa explicaţiilor, nu ştiu să le rezolve.

Mărturii de groază dintr-un spital din România: „Îmi băgam hârtie igienică în ureche, să nu mă trezesc cu vreun gândac”

Valentin Marinescu, fost pacient în spitalul de psihiatrie Brăila, a povestit într-un interviu pentru Observator News experiența pe care a avut-o în unitatea spitalicească. Tânărul povestește că în spital este plin de gândaci:  în saloane, […]

Numărul contractelor de muncă încetate a ajuns la 1,75 milioane de la debutul pandemiei

România: Adrenalina, opiumul poporului

Numai vești bune: leul e salvat, leul se recuperează, leul face primii pași în convalescență. Nu e un leu oarecare, e un leu-vedetă, partener al unui manelist celebru într-un clip care a stârnit deja reacții contraculturale puternice. Ministerul de Interne face mare tapaj povestind cum a recuperat leul maltratat cu manele într-un clip de-acum extrem de vizionat. Însuși ministrul povestește cum a prins de gât leul legendar și l-a transformat în miel. Manelistul a fost audiat în dosarul de rele tratamente cu manele, dar a invocat dreptul de a tăcea. Întregul tărăboi este doar o cortină de fum. Pentru că Ministerul de Interne are probleme mai mari decât leul bătrân și știrb al manelistului: la Suceava s-a descoperit o întreprindere de tipărit permise de conducere la prețuri de lux, dar și în condiții de, până acum, maximă siguranță. Cea mai prosperă tipografie din țara unde românii cheltuiesc trei euro pe an pe cărți.

Noutăți fiscale (proiect): Persoanele cu indemnizație “șomaj tehnic” vor datora contribuția la sistemul propriu pensii/ Cei care beneficiază de anumite prevederi fiscale nu vor putea da cei 3,5% pentru ONG-uri

image-2019-03-27-23053138-70-ministerul-

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a elaborat un proiect de OUG. În acest sens sunt câteva noutăți fiscale. Una este legată de plata anticipată aferentă ultimului trimestru referitoare la impozitul pe profit, iar altele de indemnizațiile “‘șomaj tehnic suportat de stat”.

PNRR este povestea câştigătorului la loto care a reuşit să cheltuie toţi banii, să rămână sărac şi pe drumuri(organizaţii)

8358711

Activiştii de mediu din cadrul a opt organizaţii din România solicită revizuirea integrală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe domeniile Schimbări climatice, Mediu şi Energie şi avertizează că, prin susţinerea investiţiilor în combustibili fosili şi lipsa de abordare a crizei climatice şi a declinului biodiversităţii, “Guvernul a rămas blocat în trecut”.

Deficitul bugetar, spre ținta ajustată de -9,1% din PIB estimat. Deocamdată, cheltuielile statului au depășit cu 28% veniturile

inflatie-calcule-prognoze.jpg

Deficitul bugetului general consolidat pe primele zece luni din 2020 a crescut cu peste 45 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut…

Regulament de închisoare. Poliţiştii nu au voie să se salute cu: „Bună”, „Hello”, „Ciao” sau „Pa”

646x404.jpg

Noul regulament de ordine interioară din Penitenciarul Timişoara stabileşte cum trebuie să se salute între ei poliţiştii, dar şi ce formule de salut sunt strict interzise. Regulamentul mai prevede cum trebuie să se comporte un bărbat în prezenţa unei femei şi le interzice poliţiştilor de penitenciar să poarte barbă.

The Guardian: România, acuzată de ”tăcere” după eşuarea navei din Portul Midia, care ucis 14.000 de oi

România este acuzată de “tăcere completă” cu privire la investigaţia despre eșuarea navei Queen Hind în noiembrie 2019, în Portul Midia,  care a dus la moartea a peste 14,000 de oi, se arată într-un articol apărut vineri în publicaţia britanică The Guardian.

Autonomie

În multe, dacă nu în toate țările lumii, știrile au, acum, o temă și o distribuție fixă. Tema permanentă e epidemia COVID. Abaterile sunt întâmplătoare sau corelate, așa cum e și ce ascultați acum. Distribuția e de asemenea invariabilă. Mai întâi expertul care e, mai nou, om al științelor medicale. Apoi, liderul politic ca slujitor al științei. El apare pentru a confirma prin decizii observațiile expertului medical. Al treilea personaj fix e omul de presa: desigur, el nu e om de știință dar are rolul omului de bun simț care se pleacă în fața științei. În sfârșit, cel din urmă personaj apare mai rar și o face spre a-și sublinia înapoierea. E vorba de negaționist – cum i se spune celui ce are ceva de obiectat. Trupa joacă în fiecare zi, 24 de ore din 24. Beneficiarul e spectatorul care uită de orice altceva și e încurajat să gândească numai cu mintea lui.

Curs BNR valabil astăzi 28.11.2020

image

Soluţia găsită de Prefectura Timiş pentru migranţii care vin din Serbia. Locaţia unde vor fi carantinaţi

Prefectura judeţului Timiş a anunţat vineri că migranţii care sosesc din Serbia, ţară introdusă pe lista galbenă, sunt introduşi în carantină la Liceul CFR din Timişoara, într-un spaţiu care a primit avizul DSP.

“O scrisoare pierdută”, transmisiune în direct de la Teatrul Naţional din Timişoara pe 1 decembrie

"O scrisoare pierdută", transmisiune în direct de la Teatrul Naţional din Timişoara pe 1 decembrie

Spectacolul ”O scrisoare pierdută”, de I. L. Caragiale, va fi transmis marţi, de la ora 18.00, în direct din Sala Mare a Teatrului Naţional din Timişoara, pe site-ul instituţiei, pe canalul YouTube şi pe pagina de Facebook.

 

Citește și:  Revista presei cu Anton Kovacs–22.07.2021

 

Că vremile ieşitu-şi-au din matcă

„C-un ochi râzând, cu celălalt în lacrimi,/ (…)Că vremile ieşitu-şi-au din matcă”.

Asociația Culturală Arte-Factum a dedicat cea de-a cincea ediție a laboratorului său de introspecție teatrală și platforma teatrală independentă întâlnirilor cu prințul Danemarcei și capodoperei shakespeariene, Hamlet.

Cercetarea din cadrul laboratorului de introspecție teatrală, condusă de actorul și regizorul Levente Kocsardi, va dezvolta o nouă producție teatrală independentă, spectacolul modular „Hamlet mortua est”.

”În cadrul laboratorului am reluat procesul de cercetare și creație teatrală pe baza capodoperei lui William Shakespeare, realizat cu tineri actori profesioniști din diverse centre academice din România, selecționați în urma unui casting.

Leave a comment.

Your email address will not be published. Required fields are marked*