Pentru că tot nu s-a întâmplat mare lucru în România în afară de câștigarea marelui premiu la loto, avem timp să discutăm puțin despre ” tâmpa întrebare”, cum o numește domnul Daniel Funeriu, „la ce mi-au servit integralele”.
Adevărul este că e bine să știi cât mai multe lucruri, și fizică, și chimie, și cum se face o casă, și cum se repară o pereche de pantofi, și cine a fost Jean Valjean, chiar și să rezolvi integrale.
Până aici sunt de acord cu domnul Funeriu.
Dar asta nu înseamnă că autorul nu greșește.
Prima greșeală a dânsului este că ia ca etalon propria persoană.
Dar nu toți oamenii sunt ca dânsul, care știe și chimie, și fizică, și biologie, și anatomie și acum la vârsta maturității se întâlnește la el acasă cu tot felul de personalități împreună cu care discută despre mersul lumii. Și mai și sculptează. Sau ca doamna Șoșoacă, care și dânsa de mic copil studia clasicii, cânta la pian, făcea balet, poate rezolva și integrale, a fost chiar și dansatoare profesionistă la un moment dat, a scris mii de poezii și multe altele.
Oamenii sunt cum sunt, unii mai proști, alții mai inteligenți, și oricât îi ții la școală nu-i faci mai inteligenți pe cei proști.
Ce-a de-a doua greșeală a domnului Funeriu este că nu a înțeles că învățământul este o resursă limitată.
Cu o anumită sumă trebuie să educi un anumit număr de oameni într-un anumit timp.
Nu poți să întinzi nici de bani și nu poți nici să lungești, să spunem cele 8 clase, sau o lecție, la nesfârșit.
Un învățământ performant trebuie să aducă la un anumit nivel cât mai mulți cursanți într-un interval de timp foarte bine definit. Iar înălțimea la care este amplasată ștacheta aia trebuie să țină cont de realitate, de nevoile societății și de materia primă care este inteligența elevilor.
Și atunci trebuie să te limitezi la a-i învăța pe copii lucruri care este sigur că le vor folosi în viață, renunțând la lucrurile pe care poate că nu le vor folosi niciodată.
Din păcate în prezent noi încercăm să-i învățăm pe copii cât mai multe lucruri, vrem să-i aducem la nivelul domnului Funeriu, dar pentru că resursele de timp, de inteligență și cele financiare sunt limitate, suntem nevoiți să trecem repede prin toate, iar marea majoritate a copiilor nu ajung să înțeleagă nimic și rezultatul este cel care este, un rahat.
Să vă dau un exemplu de care mi-am amintit ieri, lecția aia de fizică cu presiunea.
Lecția asta din Fizica de clasa a VII-a în prezent arată cam așa:
Ați înțeles, nu-i așa, ce este și cum este treaba cu presiunea?
Hai însă să vă explic eu același lucru, folosind cuvintele mele, din ceea ce-mi amintesc dintr-o carte a lui Richard Feinman pe care am citit-o mai demult:
Imaginați-vă că sunteți într-o zi frumoasă de vară și doriți să vă umflați roțile bicicletei pentru a face o plimbare.
Aveți o pompă de bicicletă și știți că, atunci când apăsați pe mânerul pompei, roata bicicletei se umflă cu aer. Dar cum se întâmplă asta?
Primul lucru pe care trebuie să-l știți este că în interiorul pompei este o anumită cantitate de aer, cantitate care poate fi dererminată dacă profesorul de matematică v-a făcut să înțelegeți cum se poate calcula volumul unui cilindru cu anumite dimensiuni.
Moleculele alea de aer și mișcă în permanență, de ce se mișcă vom învăța într-o altă lecție, când o să mai am chef să contrazic pe cineva..
Să aruncăm o privire mai atentă la ce se întâmplă în interiorul pompei de bicicletă:
În momentul în care împingeți de mâner pistonul pompei reduce lungimea din interior a cilindrului, deci aceeași cantitate de molecule de aer se mișcă pe o distanță mai scurtă.
Și mișcându-se ele așa, haotic, se izbesc pe pereți pompei. Pentru că se mișcă pe o distanță mai scurtă se izbesc mai des decât se izbeau înainte, când distanța era mai lungă.
Asta este de fapt presiunea, moleculele alea care se izbesc de pereții pompei sau de peretele unui vas oarecare și îl împing spre exterior, exact cum atunci când dumneavoastră dați cu ciocanul într-o foaie de tablă o împingeți și dacă tabla e subțire, o mai și deformați. Cu cât se izbesc moleculele alea mai des, cu atât presiunea este mai mare, la fel cum dacă dați 10 ciocane/minut în tabla aia o veți deforma mai tare decât cu o lovitură/minut.
Așa-i că acum, chiar dacă nu știți să o calculați, aveți o idee despre ce e presiunea?
De ce nu se fac toate lecțiile așa?
Eventual însoțite și de un videoclip în care se văd moleculele alea de aer cu se zbuciumă în interiorul pompei și se izbesc de pereți ca proastele?
Pentru că nu avem timp, avem o programă pe care trebuie să o respectăm neapărat, astăzi 26 februarie învățăm despre presiune, peste trei zile am uitat de presiune și urmează lecția în care învățăm de ce nu putem afla în același timp și viteza și poziția unui corp care se deplasează în spațiu.
Ca o paranteză, sunt curios dacă domnul Funeriu mi-ar putea explica chestia asta folosind cuvinte simple, pe înțelesul tuturor și fără nici o formulă.
La fel se întâmplă la toate materiile, nu avem timp să înțelegem cum se poate calcula câtă vopsea avem nevoie pentru a ne zugrăvi casa pentru că ora viitoare trebuie neapărat să învățăm cu integralele. Nu avem timp să citim Mizerabilii pentru că a trebuit să tocim despre nominativ și care e subiectul și predicatul.
***
China a ajuns puterea diplomatică numărul 1 din lume, înaintea SUA
China este cea mai mare putere diplomatică din lume, cu o prezență mai mare în întreaga lume decât Statele Unite, potrivit unui nou raport prezentat de Newsweek.
Kirilo Budanov, șeful Serviciului de informații al apărării din Ucraina, a declarat că politicianul rus de opoziție Aleksei Navalnîi a murit din cauze naturale, mai exact din cauza unui cheag de sânge. Afirmația lui Budanov, pe care el însuși a catalogat-o „dezamăgitoare”, este în concordanță cu varianta oficială a autorităților ruse, care au oferit aceeași explicație.
Răzbunarea tocilarilor: la ce servesc integralele?
Mâine vin rezultatele simulărilor pentru Evaluarea Națională. Acuși vine perioada examenelor și, după o nouă serie de rezultate previzibil catastrofale, se vor activa, într-un veritabil cor al reflexelor pavloviene, cei care vor spune „programa e prea încărcată, la ce au nevoie în viață copiii de integrale, să învețe lucruri practice, care le servesc în viața de zi cu zi”. E incorect ca toți neterminații (din păcate prea adesea jurnaliști-urechiști sau tot felul de vraci educaționali, cu priză la public) să se răstească revendicativ la Școală cu tâmpa întrebare: ”la ce mi-au servit integralele”, iar cei mai inteligenți, care au știut să le folosească, să tacă modest. Păcat că tac. Pentru că așa cum prostia nu ezită să ocupe spațiul public în numele mult-veneratei modestii, e poate momentul ca și cei pentru care excelența e un firesc să împărtășească tinerilor viața lor. Imun la acuze de aroganță o fac eu, în numele lor, pentru că nu e nimic rău să vorbești despre lucrurile bune pe care le-ai făcut.
La una dintre clasele a III-a, la care am intrat să văd ora, copiii primiseră, ca muncă independentă, să rezolve un rebus, cu multe linii verticale și orizontale. Mai bine de trei sferturi dintre ei întrebau la fiecare pas, cu nerăbdare, cu pretenția să fie ajutați de învățătoare, de câte ori răspunsul nu le venea din prima.
În timp ce cu o mână vrea să strângă mai mulți bani la bugetul de stat pe seama mediului de afaceri, cu alta Guvernul continuă să risipească banii. Finanțate din bani publici, cu salarii pe care în mediul privat nu le prea întâlnești și cu o lipsă de transparență în ceea ce privește cheltuirea banilor, aceste companii au fost transformate în sinecuri de partid de-a lungul anilor.
Una dintre cele mai ample misiuni secrete din istoria recentă, numită Operațiunea Paperclip, a fost o acțiune sub acoperire realizată de Statele Unite. Programul, condus de către Joint Intelligence Objectives Agency (JIOA), a constat în aducerea a 1.600 de savanți germani naziști în America, pentru a lucra pentru Washington.
Restricții de circulație în Timișoara pentru modernizarea rețelei de apă și canalizare
Începând de luni și până la 15 martie 2024, traficul rutier va fi restricționat la intersecția dintre strada Renașterii și strada Lugojului din Timișoara. Această […]
Ce facem astăzi, 26 februarie 2024, în Timișoara?
Luni puteți merge la expoziții sau la un atelier despre -arta fericirii în relație-.
