Deputatul USR Emanuel Ungureanu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaţilor, a depus, astăzi, un proiect de lege care vizează activitatea de transplant din România şi propune modificări esenţiale, pe patru direcţii majore, la Legea privind reforma în domeniul sănătăţii.
„Este un moment istoric pentru lumea transplantului din România şi un moment istoric pentru miile de pacienţi care aşteaptă un organ salvator şi care, până astăzi, au fost la mâna a ceea ce eu am numit un Dumnezeu medical care decide cine trăieşte şi cine moare. Motivaţia foarte puternică a acestui proiect vine de la moartea unor copii şi tineri cu insuficienţă renală cronică pe care i-am îngropat şi care, din punctul meu de vedere, ar fi avut o şansă dacă s-ar fi născut într-o ţară cu un sistem de transplant echitabil”, a declarat deputatul USR.
În 2006, când a fost adoptată Legea nr. 95 privind reforma în domeniul sănătăţii, România nu era membră a Uniunii Europene, iar directivele europene erau doar noţiuni abstracte. Din păcate, nici în prezent, la aproape 13 ani de la aderarea la UE, directivele europene care reglementează activitatea de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană nu sunt transpuse total în legislaţia românească.
Practic, toate activităţile din domeniul transplantului trebuie reglementate, aşa cum se întâmplă în toate ţările europene. România are nevoie de o lege a transplantului – sau câte una separat pentru organe, ţesuturi şi celule – nu de un titlu într-o lege veche de 13 ani.
Noua lege a transplantului ar trebui să unifice toate prevederile europene, momentan dispersate printre ordine de ministru (care implementează uneori câte trei directive, dar nici una complet sau corect) şi să reglementeze activitatea atât de complexă desfăşurată de centrele de prelevare, centrele de transplant, băncile de ţesuturi şi celule, clinicile de fertilizare în vitro etc.
„România nu a avut ani de zile reguli clare pentru sistemul de transplant, nu a avut transparenţă în ceea ce priveşte sistemul de alocare, sistemul de trasabilitate, nu a avut sancţiuni clare pentru cei care şi-au traficat un organ pentru bani sau pentru cei care şi-au permis să pângărească acest gest deosebit, pur, de mare omenie al donării de organe şi şi-au permis să facă afaceri cu ele. Iar toate acestea trebuie să se schimbe”, a mai declarat deputatul USR Emanuel Ungureanu.
Modificările legislative propuse de deputatul USR vizează: trasabilitatea şi alocarea organelor, introducerea unor criterii şi condiţii clare de declarare a morţii cerebrale şi sancţiuni pentru cei care fac din transplant o afacere.
În ceea ce priveşte trasabilitatea, se impune un sistem informatizat care să cuprindă cel puţin următoarele baze de date:
– un subregistru în care să fie înscrişi toţi pacienţii din România care necesită un transplant
– indiferent de centrul în care s-au înscris, respectiv o listă unică de aşteptare, cu un sistem care să aloce fiecăruia un punctaj/scor specific tipului de organ, pe baza unor criterii obiective şi echitabile şi care stabileşte prioritatea pe listă (vechimea pe lista de aşteptare nu reprezintă un criteriu medical, urgenţa da; compatibilitatea de grup sangvin nu este importantă pentru transplantul de cord, dar este esenţială pentru cel de rinichi, etc.)
– un subregistru care să păstreze informaţiile referitoare la pacienţii transplantaţi, care să permită identificarea primitorului, a datei transplantului şi a centrului în care acesta s-a efectuat, precum şi monitorizarea evoluţiei şi a tratamentului posttransplant.
– un subregistru care să asigure evidenţa tuturor donatorilor vii şi decedaţi şi a fiecărui act de donare, necesară pentru monitorizarea evoluţiei donatorilor vii după prelevare.
În ceea ce priveşte alocarea de organe pe criterii transparente şi echitabile, se impune crearea şi utilizarea unui algoritm care foloseşte criterii medicale obiective legate de caracteristicile organului şi ale primitorului (grup sangvin, Rh, sistem de antigene HLA; dimensiunile organului rezultate din înălţime şi greutate), dar mai ales de gradul de urgenţă – sistem care este deja utilizat în alte ţări şi la nivelul Organizaţiilor Europene de Schimb de Organe.
„Organele nu trebuie alocate nici după criteriul ‘valorii sociale’, nici după bunăstarea materială a celor care au nevoie de ele. Din păcate, de prea multe ori s-a întâmplat acest lucru şi sunt români care şi-au vândut casa pentru a primi un organ. Nici la această oră nu ştim câte transplanturi de rinichi sau de ficat s-au făcut în mod real în România, care sunt beneficiarii, câţi mai sunt în viaţă, care este rata de supravieţuire. În aceste zone gri s-au strecurat abuzuri. Încrederea cetăţenilor în sistemul de transplant nu se câştigă cu sloganuri, ci cu o organizare mai bună, cu o transparenţă mai mare, cu o comunicare mai bună şi campanii ţintite”, a mai declarat deputatul USR Emanuel Ungureanu.
În elaborarea acestui proiect, pe care îl numeşte Legea „Adina Bleotu”, după tânăra studentă la Medicină din Timişoara care a murit fără să aibă o a doua şansă pentru că România nu are încă un sistem echitabil de alocare a organelor, deputatul USR Emanuel Ungureanu a colaborat cu experţi în domeniul traficului de organe şi persoane, printre care Gina Sturdza, reprezentant al Organizaţiei „Doctori Împotriva Recoltării Forţate de Organe”, Silvia Tăbuşcă, director al Centrului de Drepturile Omului şi Migraţie, şi Anca Baculea, fost director al Agenţiei Naţionale de Transplant.
