Info Timișoara March 24, 2019

La 24 martie 1999, NATO a început bombardarea Iugoslaviei, după ce preşedintele țării, Slobodan Miloşevici, a refuzat să semneze un acord de pace ce ar fi pus capăt războiului civil dintre armata iugoslavă şi rebelii albanezi din Kosovo care doreau independenţa provinciei.

În acea perioadă, România nu făcea parte din Alianţa Nord-Atlantică, și cu toate astea pe data 22 aprilie 1999, Parlamentul României a dat undă verde avioanelor NATO să utilizeze spaţiul aerian românesc în timpul bombardamentelor din Iugoslavia, bombardamente care au durat timp de 78 de zile.

Forţele Alianţei au folosit atunci între 10 şi 15 tone de uraniu sărăcit, un compus folosit pentru proiectile perforante, fapt care a dus, conform anumitor surse, la un adevărat dezastru ecologic. Chiar și în prezent, din această cauză, în Serbia se îmbolnăvesc anual peste 33.000 de persoane. Experții NATO neagă existența unei legături între bombardamente și numărul îmbolnăvirilor de cancer. Conform anumitor statistici, inclusiv în țara noastră, în zonele învecinate cu Serbia, timp de 2 ani după încetarea ostilităților nu s-a făcut nicio cultură agricolă. Cât despre numărul îmbolnăvirilor de cancer pe teritoriul României, nu s-a putut stabili o legătură directă cu bombardamentul  NATO cu uraniu sărăcit asupra Iugoslaviei.

Anul trecut, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat într-o vizită oficială la Belgrad a declarat că bombardamentele au avut loc tocmai pentru a proteja poporul sârb de guvernul fostului președinte Slobodan Milosevic acuzat de genocid.

“Am subliniat că am făcut acest lucru pentru a proteja civilii și pentru a opri regimul Milosevic”, a spus Stoltenberg.

 

 

Conform unor date oficiale de la Belgrad, aproximativ 2.500 de civili sârbi au fost uciși și aproximativ 12.500 au fost răniți în cursul celor 11 săptămâni de bombardamente care au devastat țara vecină.

Citește și:  Se lansează programul Prima Casă 2019. Plafonul este sub 2 miliarde lei

Poporul sârb nu va uita vreodată aceste bombardamente, motiv pentru care Belgradul refuză și în prezent aderarea la Alianța Nord-Atlantică.

 


Nu lucrăm pentru moguli, ci lucrăm pentru timișoreni. Susțineți-ne pentru a ne păstra independența și calitatea editorială!

 

 

 

Leave a comment.

Your email address will not be published. Required fields are marked*